Doi deputaţi iniţiază procedura unei graţieri în masă, la 10 ani după ultima astfel de măsură

Deputatul PSD Mădălin Voicu şi preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, Nicolae Păun, au depus, marţi, 2 octombrie, un proiect în care propun graţierea pedepselor cu închisoarea de până la 6 ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amendă, aplicate de instanţă, iar faptele pedepsite cu privarea de libertate până la 4 ani inclusiv sau amendă să fie amnistiate.

Voicu a susţinut totuşi că nu s-a gândit la Adrian Năstase atunci când a elaborat iniţiativa legislativă.

Potrivit articolului 73 din Constituţie, Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare, iar prin legi ordinare se pot reglementa, printre altele, infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora, dar şi acordarea amnistiei sau a graţierii colective.

Conform unui proiect de lege iniţiat de către deputatul Nicolae Păun, preşedintele Comisiei pentru Drepturile Omului, deţinuţilor care au lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate li se vor considera, pentru eliberare condiţionată, 4 zile executate pentru 2 zile de muncă.

Proiectul legislativ modifică articolul 76, alineatul 1, litera f) din Legea 275/2006 privind executarea pedepselor, care prevedea că deţinuţilor cu lucrări ştiinţifice publicate li se consideră 3 zile executate pentru 2 zile de muncă, majorarea de o zi fiind prevăzută de această iniţiativă legislativă.

În februarie 2012, fostul deputat PSD Emilian Cutean a fost condamnat definitiv, de către Curtea de Apel Bucureşti, la cinci ani de detenţie pentru fraudarea Guvernului cu peste 200 de mii de lei, într-o perioadă în care a condus Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR). El a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie.

În martie 2012, instanţa supremă l-a condamnat definitiv pe deputatul PNL Virgil Pop la cinci ani de închisoare pentru fapte de corupţie, respectiv că a primit 80.000 de euro pentru a-şi folosi influenţa (de consilier judeţean) în favoarea unei societăţi care să obţină încheierea unor contracte de execuţie de lucrări. El a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie.

În iunie 2012, fostul şef al OPC Braşov Ionel Spătaru a fost condamnat definitiv, de instanţa supremă, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru o mită de 70.000 de euro.

Tot în iunie 2012, deputatul Adrian Năstase, fost premier, a fost condamnat definitiv, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul "Trofeul calităţii", în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD. El a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie.

Potrivit wikipedia, ca autor, Adrian Năstase s-a remarcat prin peste 150 de studii de Drept internaţional, publicate în reviste din ţară şi străinătate, fiind autorul şi a peste 140 de comunicări şi expuneri prezentate la întâlniri internaţionale.

În luna iunie, şi fostul şef al Consiliului Judeţean Gorj Nicolae Mischie a fost condamnat, de Curtea de Apel Timişoara, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi luare de mită, decizia nefiind însă definitivă. În cazul unei graţieri, şi el ar beneficia de clemenţă.

La fel şi senatorul PSD Cătălin Voicu - condamnat de instanţa supremă, în iunie, la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul de corupţie în care a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, alături de fostul judecător Florin Costiniu şi de oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic, decizia nefiind definitivă.

Marţi, 2 octombrie, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat, de Tribunalul Bucureşti, la doi ani de închisoare cu executare pentru favorizarea lui Nicolae Popa (condamnat la 15 ani pentru prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii), decizia nefiind definitivă.

Potrivit proiectului de graţiere, fostul ministru al Agriculturii Ioan Avram Mureşan - condamnat definitiv, în luna mai, pentru fapte de corupţie la şapte ani de închisoare cu executare - ar beneficia de graţierea cu o treime a pedepsei.

Proiectul legislativ prevede graţierea cu o treime a pedepselor cu închisoarea între 6 şi 8 ani inclusiv, graţierea cu o cincime a pedepselor cu închisoarea între 8 şi 10 ani inclusiv.

Proiectul de lege prevede că de la aceste graţieri şi amnistieri sunt excluşi cei recidivişti prin condamnări anterioare sau condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă.

Cei care au săvârşit infracţiuni contra siguranţei statului, infracţiuni de omor, vătămare corporală gravă, loviri sau lovituri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate în mod ilegal, viol, act sexual cu un minor, perversiune sexuală, incest, tâlhărie, înşelăciune, delapidare, ultraj, tortură, evadare, falsificarea de monede, trafic de stupediante, proxenetism nu beneficiază de prevederile acestui proiect de lege.

De asemenea, cei care au săvârşit infracţiuni prevăzute de Legea siguranţei, de Legea combaterii evaziunii fiscale şi de Legea privind combaterea traficului şi consumului de droguri nu pot beneficia de aceste prevederi ale proiectului de lege.

Proiectul de lege prevede că persoanele graţiate care, în curs de trei ani, săvârşesc cu intenţie o infracţiune vor executa pe lângă pedeapa stabilită şi pedeapsa graţiată.

Ultima lege privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni a fost adoptată în 2002 - anterior ultimul decret de amnistiere şi graţiere colectivă a fost dat de Nicolae Ceuşescu, la 11 ianuarie 1988.

Din 4 octombrie 2002, au fost graţiate în întregime unele pedepse cu închisoare pînă la cinci ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţele de judecată.

Atunci nu au fost graţiate infracţiunile contra siguranţei statului, de omor, vătămarea corporală gravă, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, lipsirea de libertate în mod ilegal, violarea de domiciliu, şantajul, actul sexual cu un minor, perversiunea sexuală, incestul, furtul de autovehicule, precum şi furtul calificat, tîlhăria, pirateria, înşelăciunea, delapidarea, ultrajul, abuzul în serviciu în formă calificată, luarea de mită, darea de mită, primirea de foloase necuvenite, traficul de influenţă, tortura, represiunea nedreaptă, evadarea, neîndeplinirea cu ştiinţă a îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă, părăsirea postului şi prezenţa la serviciu în stare de ebrietate, distrugerea şi semnalizarea falsă, nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, falsificarea de monede sau de alte valori, falsificarea de valori străine,deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, falsul material în înscrisuri oficiale, falsul intelectual, falsul în înscrisuri sub semnătură privată, uzul de fals, deturnarea de fonduri, nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri, contaminarea venerică şi transmiterea sindromului imunodeficitar dobîndit, traficul de stupefiante, falsificarea de alimente sau alte produse, punerea în primejdie a unei persoane în neputinţă de a se îngriji, relele tratamente aplicate minorului, încăierarea, asocierea pentru săvîrşirea de infracţiuni, proxenetismul, dezertarea, zborul neautorizat.

De asemenea, nu au beneficiat de prevederile acelei graţieri nici cei care au primit pedepse pentru unele infracţiuni prevăzute de legi speciale, cum ar fi Legea pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, Legea pentru combaterea evaziunii fiscale, Legea pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor.

Aproximativ 9.000 de persoane au beneficiat de iertarea parţială sau totală a executării pedepsei cu închisoarea.

În 2006, un proiect de lege privind graţierea unor pedepse şi opoziţia manifestată faţă de o asemenea iniţiativă au generat ample proteste ale deţinuţilor. Nati Meir - pe atunci membru în Comisia pentru Drepturile Omului din Camera Deputaţilor - în prezent arestat pentru înşelăciune, fiind condamnat la şapte ani pentru fapte de corupţie - a iniţiat un proiect de lege privind graţierea în întregime a pedepselor principale cu închisoarea până la cinci ani, precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţe.

Protestul deţinuţilor din decembrie 2006 s-a propagat cu repeziciune în penitenciarele din ţară, întrucât Nati Meir, în calitatea sa de reprezentat pentru apărarea drepturilor omului, avea acces în închisori.

"Nati Meir nu reprezintă Parlamentul României în penitenciare şi nu are niciun fel de însărcinări din partea forului legislativ în închisori. Se reprezintă pe sine însuşi, iar conduita şi orice eventuale încălcări ale legii sunt responsabilitatea şi decizia sa", declara preşedintele de artunci al Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu.

În final, iniţiativa lui Meir a fost respinsă, întrucât o graţiere colectivă a deţinuţilor la acel moment era inoportună.

Dacă în 2007, iniţiativa lui Nati Meir a fost respinsă din motive de "inoportunitate", cea depusă în 2 octombrie 2012 are iz electoral (având în vedere că în 9 decembrie au loc alegeri Legislative), neputând fi exclusă dorinţa unor politicieni de a-şi scoate din închisori colegii de partid sau de a împiedica ajungerea altora în detenţie.