Kovesi: Disfuncţiile găsite în 2006 la Ministerul Public afectau toate activităţile judiciare

De asemenea, erau afectate organizarea activităţii şi strategiile de dezvoltare instituţională, precum şi gestionarea resurselor umane.

"Au fost constatate absenţa unui sistem unitar de reglementare a activităţii şi inadecvarea cadrului normativ intern, care, la momentul respectiv, consta într-o serie de ordine, adrese şi circulare succesive, unele dintre acestea contradictorii sau caduce; dezechilibrul pregnant în repartizarea sarcinilor între unităţi , situaţie generată de neadaptarea codului de procedură penală şi a legii de organizare judiciară la realităţile sociale contemporane; lipsa unei politici coerente de personal şi un management necorespunzător al resurselor umane disponibile", explică Codruţa Kovesi, în Raport privind activitatea desfăşurată pe perioada exercitării mandatului de procuror general 2006 - 2012.

În cadrul Ministerului Public repartizarea personalului nu se întemeia pe o analiză a nevoii de procurori la fiecare nivel de jurisdicţie, prin prisma volumului de activitate.

Potrivit procurorului general, Ministerul Public funcţiona fără stat de funcţii şi personal, întrucât aceste documente nu au fost întocmite ulterior aprobării, în anul 2004, a Regulamentului de ordine interioară. Ca o consecinţă directă, nu a fost stabilit nici numărul de procurori pentru fiecare secţie sau unitate de parchet, repartizarea personalului fiind realizată după statul de funcţii anterior, care nu mai corespundea noilor competenţe.

Schema de personal a Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) era supradimensionată, inclusiv sub aspectul funcţiilor de conducere (81 din cele 209 posturi, respectiv aproximativ 40 la sută), a arătat sursa citată.

În organigramă erau prevăzute numeroase secţii, servicii şi birouri care nu-şi justificau existenţa în raport cu atribuţiile acordate, iar repartizarea pe secţii a procurorilor era inadecvată necesităţilor reale. Funcţionarea parchetelor locale era afectată de gradul redus de ocupare a posturilor de procuror, deşi acestea reprezintă 80 la sută din activitatea Ministerului Public.

"Practica ocupării posturilor de conducere vacante prin delegări succesive (efectuate de multe ori cu întârziere), ceea ce avea ca efect o lipsă de eficienţă a managementului structurilor teritoriale. Prioritizarea defectuoasă în alocarea resurselor disponibile pentru activitatea de urmărire penală şi lipsa de implicare în dosarele importante, fapt ce a determinat ca un număr redus de astfel de cauze să fie soluţionat prin rechizitoriu. Inconsistenţa implicării în procesul de dezbatere publică a proiectelor legislative cu impact nemijlocit asupra activităţii procurorilor, activitate care nu era instituţionalizată şi nu avea caracter consecvent", sunt alte carenţe identificate de Kovesi.

Totodată, au fost constatate disfuncţii în utilizarea instrumentelor de control şi cuantificare a eficienţei activităţii , cu efect direct asupra exercitării managementului instituţional; nerespectarea prevederilor legale privind protecţia informaţiilor clasificate, atât în ceea ce priveşte protecţia procedurală, cât şi cea fizică , ceea ce a avut ca efect inclusiv scurgeri de informaţii din activitatea de urmărire penală; înregistrarea unor deficienţe în planificarea şi alocarea judicioasă a resurselor financiare şi materiale , în paralel cu dezinteresul manifestat în atragerea de fonduri comunitare; creşterea anuală, în mod constant, a numărului de dosare penale de soluţionat.

"Fiecare dintre problemele identificate influenţau în mod negativ calitatea actului de urmărire penală şi operativitatea acestuia, determinând percepţia negativă a justiţiabililor asupra actului de justiţie", spune Codruţa Kovesi.