Întreprinderile de inserţie socială, scutite de la plata impozitului pe profit

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) a pus, vineri, în dezbatere publică un proiect de Lege privind economia socială, definită ca parte a sectorului economic, organizată independent de sectorul public, al cărei scop este să servească interesul general al comunităţii, creşterea gradului de ocupare a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile şi producerea de bunuri şi/sau prestarea de servicii.

Potrivit proiectului de act normativ, economia socială are la bază iniţiativa privată, voluntară şi solidară, cu un grad ridicat de autonomie şi responsabilitate, precum şi distribuirea limitată a profitului către membrii asociaţi.

Obiectivele economiei sociale sunt: producerea de bunuri şi/sau prestarea de servicii care contribuie la bunăstarea comunităţii sau a membrilor acesteia, promovarea, cu prioritate, a unor activităţi care pot genera sau asigura locuri de muncă pentru încadrarea persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, dezvoltarea unor programe eficiente de formare dedicate persoanelor din grupurile vulnerabile, dezvoltarea serviciilor sociale pentru creşterea capacităţii de inserţie pe piaţa muncii a persoanelor din grupurile vulnerabile, implicarea indivizilor în dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale şi dezvoltarea unei societăţi incluzive şi a responsabilităţii sociale.

Iniţiatorii proiectului de lege au stabilit că pot face parte din grupul vulnerabil persoane cu dizabilităţi fizice sau mentale, cele provenind din familii numeroase sau monoparentale, fără educaţie sau pregătire profesională, persoane toxico-dependente, după efectuarea tratamentului de dezintoxicare, victime ale violenţei în familie, persoane afectate de boli care le influenţează viaţa profesională şi socială, imigranţi, refugiaţi, beneficiari de ajutor social, vârstnici, persoane care au depăşit 50 de ani şi nu beneficiază de venitul minim garantat, oameni care trăiesc în comunităţi izolate, romi, victime ale traficului de persoane sau cetăţeni care sunt afectaţi de boli ocupaţionale, tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului, foşti deţinuţi, persoane fără adăpost şi şomeri de lungă durată.

Proiectul de act normativ prevede că activităţile de economie socială sunt realizate de întreprinderile sociale şi de cele de inserţie socială, iar autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor trebui să sprijine activităţile de economie socială prin: includerea în strategiile judeţene şi locale de dezvoltare a unor măsuri de susţinere a acestora, recunoaşterea rolului acestor întreprinderi prin acordarea atestatului în domeniul economiei sociale, dar şi a mărcii sociale, prin dezvoltarea mecanismelor de sprijinire a lor, dar şi prin promovarea şi susţinerea dezvoltării resurselor umane din domeniul economiei sociale.

De asemenea, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor putea participa la activităţi de economie socială în parteneriat, dar şi la înfiinţarea de centre de informare şi consiliere în domeniul economiei sociale.

Pot fi recunoscute ca întreprinderi sociale societăţile cooperative de gradul I, cooperativele de credit, asociaţiile şi fundaţiile, casele de ajutor reciproc ale salariaţilor, casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, orice alte categorii de persoane juridice.

Iniţiatorii proiectului de lege au stabilit că statutul de întreprindere socială se certifică prin acordarea unui atestat în domeniul economiei sociale, prin care se recunoaşte contribuţia acestora la dezvoltarea domeniului economiei sociale.

Întreprinderea de inserţie socială trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: permanent, cel puţin 30 la sută din personalul angajat să aparţină unor categorii de persoane din grupul vulnerabil; cel puţin 50 la sută din valoarea profitului pentru dezvoltarea întreprinderii sociale să fie reinvestită iar activităţile desfăşurate să se încadreze în obiectivele planului județean de dezvoltare.

Acest tip de întreprinderi vor avea obligaţia să asigure pentru persoanele angajate, care fac parte din grupurile vulnerabile, măsuri de acompaniament social care să asigure inserţia profesională.

"Măsurile de acompaniament social pot fi: informarea, consilierea, accesul la formele de pregătire profesională, adaptarea locului de muncă la capacitatea persoanei, accesibilizarea locului de muncă în funcţie de nevoile persoanelor şi alte măsuri care au scop sprijinirea inserţiei sociale şi profesionale a angajaţilor", se arată în proiect.

Documentul mai prevede că statutul de întreprindere de inserţie socială se certifică prin acordarea mărcii sociale, care cuprinde certificatul care atestă statutul de întreprindere de inserţie socială, cu o valabilitate de trei ani de la data emiterii, precum şi un element specific de identitate vizuală care se aplică obligatoriu asupra produselor realizate sau a documentelor care demonstrează prestarea unui serviciu.

Aceste structuri vor putea fi finanţate din surse publice şi/sau private, naţionale sau internaţionale, potrivit normelor juridice aplicabile fiecăreia dintre categoriile din care fac parte sursele de finanţare şi vor fi scutite de la plata taxelor de autorizare la înfiinţare/reautorizare.

De asemenea, ele vor beneficia de scutire de plată a impozitului pe profit, cu condiţia ca cel puţin 75 la sută din fondul obţinut prin scutire să fie reinvestit pentru restructurare sau pentru achiziţionarea de echipamente tehnologice, maşini, utilaje, instalaţii de lucru şi/sau amenajarea locurilor de muncă, în condiţiile prevăzute de Legea 571/2003 privind Codul fiscal.

Întreprinderile de inserţie socială vor putea beneficia de consiliere gratuită la constituire şi/sau la dezvoltarea afacerii prin compartimentele de specialitate de la nivelul Agenţiei Judeţene de Ocuparea Forţei de Muncă, dar şi de măsuri de sprijin, de natura ajutorului de stat, care vor fi aprobate prin acte specifice cu respectarea prevederilor comunitare şi naţionale în materie de ajutor de stat.

Printre facilităţile care vor putea fi acordate de autorităţile administraţiei publice locale se numără: darea în folosinţă gratuită a unor imobile aflate în domeniul public pentru desfăşurarea activităţilor pentru care i-a fost acordată marca socială, sprijin în promovarea produselor realizate şi serviciilor prestate în comunitate, precum şi în identificarea unor pieţe de desfacere a acestora, sprijin în promovarea turismului şi activităţilor conexe acestuia prin valorificarea patrimoniului istoric şi cultural local, acordarea de microcredite.

Fondurile necesare pentru acordarea facilităţilor se suportă din bugetul local, potrivit proiectului de lege.

Dacă proiectul de act normativ va fi aprobat în forma actuală, luna mai a fiecărui an va fi "luna promovării economiei sociale" şi vor fi organizate diferite evenimente sau acţiuni, iar în cadrul MMFPS se va înfiinţa un compartiment în cadrul Direcţiei de ocupare şi salarizare, cu atribuţii în elaborarea politicilor şi strategiilor în domeniu.

Totodată, în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) se va înfiinţa un compartiment pentru economie socială care va coordona şi monitoriza activitatea agenţiilor judeţene în domeniul de economie socială, precum şi îndrumarea metodologică ale acestora.

Pentru asigurarea implementării politicilor, dezvoltării şi monitorizării, la nivel judeţean se vor organiza compartimente pentru economie socială.

De asemenea, pentru asigurarea informaţiilor necesare, corecte şi complete cu privire la situaţia şi evoluţia domeniului la nivel naţional, se înfiinţează Registrul unic de evidenţă al întreprinderilor sociale, care va fi administrat de către ANOFM.

ANOFM va încheia un protocol de colaborare cu Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru schimbul de date între cele două instituţii privind întreprinderile sociale existente în România.

Proiectul de lege va fi în dezbatere publică până în 30 septembrie.