MMFPS vrea un sistem informaţional integrat de înregistrare a cazurilor de violenţă în familie

Iniţiatorii proiectului de act normativ precizează că Strategia naţională de prevenire şi combatere a violenţei în familie are ca premise asumate politic importanţa asigurării stabilităţii cadrului legislativ şi instituţional în domeniu şi alocarea resurselor adecvate pentru o funcţionare eficientă a instituţiilor care luptă împotriva acestui flagel, ce afectează viaţa de familie, în România.

Strategia naţională de prevenire şi planul de măsuri aferent vor fi implementate în perioada 2013 - 2018.

Strategia promovează bune practici în domeniu şi instrumente utile în practica activităţii tuturor celor care intră în contact direct cu victimele şi agresorii familiali, specialiştilor din diferite domenii precum protecţia socială, administraţia locală, justiţia, sănătatea, educaţia, în vederea asigurării unui plan comun de măsuri, care să aibă ca scop reintegrarea în societate a persoanelor afectate de violenţa în familie şi reabilitarea agresorilor familiali.

Obiectivele generale ale Strategiei vizează prevenirea violenţei în familie în vederea diminuării fenomenului, protecţia victimelor şi responsabilizarea agresorilor prin constituirea unui cadru instituţional integrat, şi adoptarea unor politici şi măsuri specifice, promovarea cooperării intersectoriale şi susţinerea parteneriatului cu societatea civilă şi a parteneriatului public-privat în implementarea politicilor în domeniu.

MMFPS vrea să crească eficacitatea programelor de prevenire prin implementarea sistematică a măsurilor de prevenire în vederea reducerii toleranţei la violenţa în familie şi să dezvolte atitudini şi comportamente non-violente pentru atingerea obiectivului "toleranţă zero" faţă de violenţa în familie.

Strategia urmăreşte şi să asigure implementarea unitară a legislaţiei şi îmbunătăţirea cadrului legislativ actual prin elaborarea legislaţiei secundare, să întărească capacitatea instituţională a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale de gestionare a violenţei în familie corelat cu violenţa asupra copilului şi să dezvolte un sistem unitar de servicii sociale specializate în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie şi asigurarea calităţii acestora, printr-o abordare nediscriminatorie, în particular sensibilă la diferenţele culturale, de vârstă şi gen.

Iniţiatorii proiectului de Strategie au mai prevăzut şi crearea, până în 2018, a unui sistem informaţional integrat de înregistrare, raportare şi management al cazurilor de violenţă în familie şi violenţă asupra copilului la nivel naţional.

Rezultatele aşteptate după aplicarea Strategiei vizează reducerea toleranţei faţă de violenţa în familie şi creşterea eficacităţii programelor de prevenire prin implementarea sistematică a măsurilor de prevenire, dezvoltarea de atitudini şi comportamente non-violente pentru atingerea obiectivului "toleranţă zero" faţă de violenţa în familie, implementarea unitară a legislaţiei şi îmbunătăţirea legislaţiei secundare şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare între partenerii interni şi între statul român şi statele sau organismele internaţionale implicate în acest domeniu.

Proiectul de act normativ prevede că activităţile în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie se finanţează din: bugetul de stat, bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetele fondurilor externe nerambursabile, bugetele locale ale judeţelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, donaţii, sponsorizări şi alte surse, în condiţiile legii.

"Proiecţiile bugetare de susţinere a măsurilor prevăzute în planul anual de acţiune în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie sunt elaborate în fiecare an, pentru anul următor şi reprezintă o condiţionalitate a implementării strategiei", se arată în proiectul de HG.

Eurobarometrul 72.3 din 2010 "Violenţa domestică împotriva femeilor" coordonat de Comisia Europeană a arătat că, în Europa, o femeie din patru este victimă a violenţei domestice la un moment dat în viaţă şi între şase şi zece la sută din populaţia feminină a Europei este afectată de violenţa domestică în decursul unui an.

Potrivit informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" Bucureşti şi Centrul de Sociologie Urbană şi Regională, în cadrul cercetării asupra cazuisticii în domeniul violenţei din anul 2008, populaţia din România percepe violenţa în familie ca fiind un fapt obişnuit, iar 60 la sută din populaţie este tolerantă faţă de comportamentele violente din familie, considerând că astfel de fapte sunt justificate în anumite situaţii sau uneori, în funcţie de context, chiar în toate situaţiile.

În anul 2011, la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române, au fost sesizate cu 9,46 la sută mai multe infracţiuni de violenţă în familie faţă de anul 2010.

Din totalul infracţiunilor de violenţă intrafamilială, 62 la sută (+15,66 la sută) au fost soluţionate de unităţile teritoriale de poliţie, iar în 22,61 la sută dintre cazuri sesizate s-a dispus începerea urmăririi penale (cu 11,36 la sută mai puţine ca în anul 2010).

Proiectul de HG privind aprobarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei în familie se află în dezbatare publică până în 1 octombrie.