Recompensarea "denunţătorului" ar duce la cozi pentru sesizări şi încasarea stimulentelor, iar personalul Fiscului nu poate acoperi nici controlul faptelor vizibile de evaziune, a declarat vicepreşedintele ANAF Mihail Constantin, precizând că există şi în prezent suficiente anonime, mai ales la ţară
Constantin a arătat că sistemul denunţătorului este o idee care funţionează în alte ţări, dar de la un anumit grad de civism în sus. În aceste ţări cantităţile de informaţii sunt "total întâmplătoare şi foarte puţine", întrucât gradul de civilizaţie fiscală este diferit.
"La noi probabil că dacă vom ajunge la aşa ceva, şi aici e partea cea mai proastă, dacă se dă un stimulent, cineva va face coadă să spună, ca să facă coadă după aceea ca să-şi ia stimulentul. Practic, cred că noi nu suntem pregăţiţi încă pentru aşa ceva", a spus oficialul ANAF.
Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Liviu Voinea a declarat săptămâna trecută că românii care vor transmite Fiscului informaţii privind fapte de evaziune ale unor persoane sau companii ar putea primi stimulente fiscale sau facilităţi, aşa cum se întâmplă şi în alte state.
Oficialul Ministerului Finanţelor a arătat că în Suedia populaţia este stimulată fiscal să dea informaţii despre averea vecinilor, a cunoştinţelor sau operaţiunile unor companii.
Vicepreşedintele ANAF spune că denunţarea vecinilor sau a altor persoane este o practică curentă, chiar dacă nu este oficializată.
"Să nu credeţi că astăzi nu se practică, deşi nu e oficializată. Sunt suficiente informaţii anonime care vin şi la Garda Fiscală, şi la noi (ANAF - n.r.), care spun despre vecinul, despre cel de peste stradă. În general din mediul rural, unde aţi văzut că apar fel de fel de vile frumoase, iar în dreapta şi-n stânga căsuţe cu stuf, la mijloc o vilă mare. Sunt fel de fel de situaţii (...) În principiu, orice sesizare trebuie controlată dacă are un anumit grad de adevăr în ea. Noi nu avem oameni suficienţi să controlăm ceea ce este vizibil din ceea ce considerăm noi că este evaziune", a explicat vicepreşedintele ANAF.
Constantin a adăugat că singurul mecanism adevărat care ar trebui să funcţioneze, pe care ANAF îl are în vedere într-un proiect cu Banca Mondială, este o analiză de risc generalizată. Astfel, ANAF va trimite inspectorii acolo unde există riscuri de pierdere majoră.
"Nu vom trimite oameni unde-i cheltuială de deplasare a doi inspectori cu salariu maxim şi două săptămâni să stea acolo şi să aducă doi lei înapoi. Se practică şi asta", a mai afirmat Constantin.