Implementarea noului Cpc impune suplimentarea posturilor de judecători cu peste 1.300 de locuri

Un Studiu privind operaţionalizarea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noului Cpc arată că, potrivit datelor transmise de cele 15 curţi de apel, pentru buna funcţionare a acestor instanţe şi a celor din circumscripţie, în contextul implementării Codului de procedură civilă, se impune suplimentarea statelor de funcţii ale acestora cu 1.391 posturi de judecător şi 3.883 posturi de grefier (grefier de şedinţă, grefier arhivar şi grefier registrator).

"Sub aspectul încărcăturii pe judecător şi pe grefier, intrarea în vigoare a noului Cpc poate produce perturbări în activitatea tuturor celor 15 curţi de apel, precum şi a unui număr de 28 de tribunale, reprezentând un procent de 61 la sută din totalul tribunalelor şi 51 judecătorii din circumscripţia acestora, reprezentând un procent de 29 la sută din totalul judecătoriilor", se arată în hotărârea plenului Consiliului Superior al Magistraturii, din 18 iulie, prin care a fost adoptat studiu şi transmis Ministerului Justiţiei.

Potrivit hotărârii CSM, din punct de vedere al infrastructurii, intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă la 1 septembrie 2012, aşa cum fusese stabilită de fostul Guvern, poate produce perturbări în activitatea unui număr de zece curţi de apel, reprezentând un procent de 66 la sută din totalul curţilor de apel, precum şi a unui număr de 27 tribunale (58 la sută) şi 47 judecătorii (27 la sută) din circumscripţia acestora.

De asemenea, Studiul a concluzionat că este necesară iniţierea unor modificări legislative cu caracter de urgenţă, impuse de intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, precum şi continuarea Programului privind volumul optim de activitate.

Totodată, în cuprinsul acestuia sunt identificate măsuri necesare în domeniul resurselor umane, materiale şi financiare, atât pe termen scurt cât şi pe termen mediu, orecum şi măsuri concrete de ordin legislativ, care includ propuneri de modificare atât a Codului de procedură civilă şi a Legii de punere în aplicare a acestuia, cât şi a altor acte normative.

"Luând în considerare toate elementele prezentate, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii apreciază că Studiul supus analizei se constituie într-un instrument de analiză exhaustiv, util şi, în acelaşi timp, apt să fundamenteze măsurile pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare pentru funcţionarea sistemului judiciar în condiţii corespunzătoare, dar şi măsurile legislative, toate prezentate, detaliat, în cuprinsul acestuia", se arată în hotărârea citată.

Pe cale de consecinţă, Plenul CSM a aprobat în 18 iulie 2012 Studiul privind operaţionalizarea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, şi l-a înaintat Ministerul Justiţiei pentru a lua măsurile corespunzătoare.

În 28 august 2012, membrii Comisiei juridice a Senatului au adoptat, în unanimitate, raportul de admitere a Ordonanţa de urgenţă 44/2012 care modifică legea pentru punerea în aplicare a Codului de procedură civilă în sensul amânării termenului de aplicare până la 1 februarie 2013.

Prin Legea 76/2012 se propusese ca noul Cod de procedură civilă să intre în vigoare la data de 1 septembrie 2012.

Guvernul a explicat în expunerea de motive că prorogarea termenului este necesară deoarece pentru reuşita reformei este extrem de importantă pregătirea temeinică a intrării în vigoare a noii reglementări: asigurarea fondurilor necesare, a resurselor umane, a infrastructurii, asimilarea legislaţiei de către profesioniştii dreptului.

Astfel, termenul de intrare în vigoare a noului Cpc a fost stabilit pentru 1 februarie 2013.

Comisia Europeană consemnează reforma cadrului juridic şi noile Coduri, în raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) impus României, care a fost dat publicităţii în 17 iulie 2012, CE subliniind că este prea devreme pentru a trage concluzii cu privire la impactul noilor coduri, pentru a vedea dacă acestea şi-au atins obiectivele de a moderniza cadrul legal.

O componentă centrală a iniţiativelor de reformă judiciară ale autorităţilor române a fost modernizarea legislaţiei. Din 2007, România a adoptat proiecte de noi Coduri civil şi penal, precum şi de procedură, ceea ce a constituit un demers legislativ semnificativ, care necesita eforturi importante din partea Executivului, Legislativului şi puterii judecătoreşti. Luate împreună, noile coduri încearcă să modernizeze dreptul şi să îmbunătăţească eficienţa şi consecvenţa procesului judiciar.

Modernizarea dreptului a inclus eforturi de a creşte predictibilitate sistemului judiciar, prin reglementări mai clare în civil şi penal. Codurile prevăd posibilităţi (cum ar fi posibilitatea de a obţine un divorţ în faţa unui notar în cazul în care divorţul este de comun acord) de reducere a volumului de muncă al instanţelor, nota CE.

Noile coduri de procedură conţin o varietate de abordări noi, care caută să consolideze coerenţa şi eficienţa procesului judiciar, raportul CE consemnând instituţiile noi introduse, cum ar fi camera preliminară, unde judecătorul verifică legalitatea actelor procedurale.

"Totuşi, în pofida adoptării noilor coduri în 2009 şi pe cele de procedură în 2010, raportul CE arată că, până în prezent, doar noul Cod civil a intrat în vigoare. Acest cod a intrat în vigoare în octombrie 2011. Noul Cod de procedură civilă este programat să intre în vigoare la 1 septembrie 2012, în timp ce noul Cod penal şi cel de procedură penală au termene de intrare în vigoare prevăzute pentru 2013", mai consemna CE în raportul pe justiţie.

Reforma sistemului judiciar este una din cele două teme majore monitorizate în conformitate cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) în România.