Orban: Mă aştept la "o rezervă consistentă" a Olandei privind Schengen şi după alegerile de miercuri

"Mă aştept în continuare la o rezervă consistentă din partea Olandei sau la dificultăţi importante din partea Olandei" în dosarul Schengen, a declarat Orban.

El nu a dorit să comenteze rezultatul alegerilor din Olanda câştigate de formaţiunea liberală a premierului Mark Rutte, adăugând că nu poate face pronosticuri cum va arăta viitorul guvern de la Haga.

"Până să se formeze Guvernul, de obicei durează foarte mult în Olanda şi rămâne de văzut, pentru că am văzut şi dăţile trecute ce s-a întâmplat cu formarea Guvernului, cu partidele care au susţinut din Parlament fostul Guvern. Deci, nu m-aş hazarda acum să fac pronosticuri legate de cum va arăta viitorul Guvern", aspus Orban.

Ministrul Orban a arătat că pe acest fond evoluţiile privind dosarul extinderii Schengen sunt imprevizibile până la următorul Consiliu JAI al UE, programat pe 25-26 octombrie.

"Nu ştiu. Evoluţiile pot fi imprevizibile (...). Sunt prudent. Nu exclud şi o posibilitate, sigur, e limitată, dar nu exclud ca să poată exista o fereastră de oportunitate", a spus el.

Solicitat să explice mai exact ce înţelege prin "fereastra de oportunitate", Orban a răspuns: "O acceptare la nivelul tuturor statelor membre a faptului că, de exemplu, în paralel cu reforma guvernanţei Schengen poate fi acceptată şi lărgirea Spaţiului Schengen în etape, pentru că de fapt în etape, asta a fost soluţia de compromis negociată, nu imediat ridicarea controalelor la frontierele terestre, ci ulterior şi, în primul rând, ridicarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime".

Orban a reiterat că anularea Consiliului JAI programat pentru începutul săptămânii viitoare şi punerea pe agendă a subiectului Schengen pentru reuniunea din 25-26 octombrie nu înseamnă că la acel moment se va lua o decizie în privinţa României şi Bulgariei.

"Nu, nu, nu înseamnă deloc! Punctul va fi pe agendă, dar rămâne de văzut dacă va fi doar un punct de informare sau se vor întruni condiţiile pentru luarea unei decizii. A supune la vot în condiţiile în care nu există unanimitate, nu există certitudinea unei unanimităţi, implică nişte riscuri majore, pentru că, dacă e supusă decizia la vot şi există unul sau mai multe state membre care se opun, întreg procesul trebuie reluat, toate procedurile trebuie reluate, ceea ce presupune iar un timp suplimentar până la pregătirea unei noi decizii. Va fi supus la vot numai în măsura în care va exista certitudinea unei unanimităţi, a unui acord din partea tuturor statelor membre", a explicat Leonard Orban.

Liberalii proeuropeni ai premierului olandez în exerciţiu Mark Rutte, care au câştigat alegerile legislative de miercuri, marcate de un vot de sancţiune împotriva eurofobului Geert Wilders, au promis "să se pună pe treabă" încă de joi în vederea formării unui Guvern de coaliţie, relatează AFP.

Într-un scrutin considerat un barometru al sentimentului antieuropean într-o ţară-motor a zonei euro, liberalii au obţinut 41 de mandate de deputat din 150 (faţă de 31 în 2010), aceştia fiind urmaţi îndeaproape de laburiştii lui Diederik Samsom, tot proeuropeni, cu 39 de mandate (faţă de 30 în 2010), potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a 98 la sută din buletinele de vot.

Clasaţi cu mult în spatele celor două partide mari, socialiştii eurosceptici ai lui Emile Roemer (stânga "dură"), sunt creditaţi cu 15 locuri, ca în 2010, în timp ce partidul de extremă dreapta al lui Geert Wilders a suferit o înfrângere răsunătoare. Militant pentru ieşirea din zona euro, el nu a obţinut decât 15 mandate, respectiv puţin peste jumătate din cele 24 obţinute la alegerile legislative din 2010.

Analiştii consideră că liberalii şi laburiştii se vor asocia pentru a forma coloana vertebrală a unui guvern de coaliţie favorabil Uniunii Europene.

Chiar dacă au fost obligaţi să devină mai duri în discursul lor faţă de Bruxelles pentru a mulţumi un electorat din ce în ce mai ostil planului de susţinere financiară a Greciei şi faţă de "birocraţii" de la Bruxelles, laburiştii şi liberalii rămân în fond tradiţional pro-europeni.

În urma unui dezacord asupra reducerii deficitului public cu aliatul său din parlament - partidul de extremă dreaptă al lui Geert Wilders, islamofob şi eurofob - guvernul minoritar de centru-dreapta al lui Mark Rutte a demisionat în aprilie.

Consiliul JAI, programat pentru 19-20 septembrie, care trebuia să ia o decizie privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a fost anulat, au declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.

Conform surselor citate, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen era singurul subiect important pe agenda reuniunii programate săptămâna viitoare.

În condiţiile menţinerii opoziţiei Olandei, precum şi a nuanţării poziţiilor Germaniei şi Belgiei, care consideră necesară aşteptarea raportului suplimentar privind MCV de la finalul acestui an, s-a decis de către preşedinţia cipriotă a UE anularea acestei reuniuni.

Poziţia Olandei faţă de intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen nu se va schimba, cel mai probabil, indiferent ce guvern se va forma în urma alegerilor legislative de miercuri, consideră un politolog olandez, citat marţi de site-ul EurActiv.com.

Cei mai mulţi experţi se aşteaptă ca premierul interimar olandez Mark Rutte să formeze o coaliţie de guvernământ după alegerile legislative de miercuri.

"Rutte este o persoană care este privită în continuare ca fiind competentă," spune Hans Vollaard, profesor asistent la Institutul de Ştiinţe Politice al Universităţii Leiden.

Potrivit lui Vollard, indiferent de guvernul care se va forma după alegeri, poziţia Olandei cu privire la aderarea României şi Bulgariei la Schengen nu se va schimba.

În ultima lună, Guvernul olandez "a făcut totul" pentru a ridica noi semne de întrebare în Olanda în ceea ce priveşte statul de drept în România şi Bulgaria, a declarat acesta.

De asemenea, o atitudine refractară cu privire la o astfel de extindere este prezentă în rândul tuturor partidelor din Olanda.

"Multe partide, chiar şi CDA, proeuropean, percep intrarea României şi Bulgariei (în Schengen, n.r.) drept o greşeală. Aşa că nu mă aştept la o schimbare prea mare," a afirmat Vollaard.