Doar românii care au şi cetăţenie italiană ar urma să fie impozitaţi în Italia pentru imobilele deţinute, conform unui comunicat al preşedintelui Comisiei pentru românii din străinătate a Camerei, William Brînză, care s-a întâlnit, joi, cu ambasadorul italian la Bucureşti.
Dacă autorităţile din România l-au informat pe deputat în scris (Ministerul Finanţelor Publice prin secretarul de stat Liviu Voinea, nr înregistrare interpelare 440964, iar MAE a răspuns în data de 13.07.2012 prin ministrul Andrei Marga) că se fac demersurile necesare pentru evitarea dublei impozitări, iar Direcţia Generală Impozitare şi Uniune Vamală din cadrul Comisiei Europene examinează legislaţia italiană sub aspectul compatibilităţii cu reglementările europene, ambasadorul Italiei la Bucureşti, Mario Cospito, l-a asigurat pe deputatul de diaspora că cetăţenii români rezidenţi în Italia nu sunt afectaţi de legea guvernului Monti. Excepţie fac cei care au şi cetăţenia italiană şi care trebuie să se supună legilor statului italian, se arată în comunicatul remis agenţiei MEDIAFAX.
Românii din Italia au primit notificări de la Fiscul italian prin care li se cere să achite o diferenţă de impozit pentru imobilele pe care le deţin în România, Guvernul de la Bucureşti aşteptând clarificări şi din partea CE prin care să se lămurească dacă este încălcată convenţia dublei impuneri.
Notificarea a fost transmisă românilor rezidenţi în Italia în baza unui Decret-Lege emis anul trecut de către Guvernul de la Roma, denumit "Dispoziţii urgente pentru creştere, echitate şi consolidarea conturilor publice" şi care introduce un impozit pe valoarea imobilelor din străinătate perceput tuturor proprietarilor rezidenţi în Italia. Legea îi afectează şi pe cetăţenii străini, implicit pe românii rezidenţi în Italia care trebuie astfel să plătească statului italian o diferenţă de impozit pentru locuinţa din România.
În Italia trăiesc aproximativ un milion de români.
Impozitul perceput de autorităţile italiene este de 0,76% din preţul cu care aceştia au cumpărat locuinţa din România, cotă din care este scăzut impozitul plătit deja statului român pentru acel imobil. În cazul în care actul de proprietate nu prezintă preţul de cumpărare, pentru stabilirea impozitului este luată în calcul valoarea de piaţă a imobilului.
În România, pentru persoanele fizice se aplică o cotă de 0,1% la valoarea impozabilă, calculată în funcţie de calitatea materialelor de construcţie, utilităţi şi zona în care este amplasat imobilul.
În aceste condiţii, calculele arată că românii rezidenţi în Italia ar trebui să plătească în această ţară un impozit mai mare decât cel datorat în România, chiar dacă va fi acordată o deducere aferentă impozitului plătit în România.
"Sunt aşteptate clarificări din partea autorităţilor italiene pentru a se stabili dacă acest nou regim fiscal nu încalcă prevederile convenţiei încheiate de cele două ţări privind evitarea dublei impuneri. Este însă posibil ca din analiză să rezulte că aceste prevederi nu sunt încălcate, deoarece convenţia nu acoperă sfera autorităţilor locale, iar acest impozit ar putea fi tratat drept unul perceput de autoritatea locală. Şi Fiscul român ar trebui să aplice un astfel de impozit, dar nu dispune de informaţiile necesare", au declarat pentru MEDIAFAX surse din Guvernul de la Bucureşti.
Guvernul a iniţiat demersuri şi pe lângă Comisia Europeană şi aşteaptă în prezent ca oficialii UE să stabilească dacă noul regim fiscal din Italia este compatibil cu reglementările europene. Din răspunsurile comunicate până în prezent de către autorităţile italiene rezultă că acestea apreciază că noua lege nu contravine convenţiei de evitare a dublei impuneri.