Ministrul Mediului a semnat Ordinul pentru identificarea şi protejarea pădurilor virgine

Rovana Plumb a spus, în deschiderea conferinţei care a avut loc luni, că a semnat, în calitate de cetăţean, dar şi de europarlamentar, petiţia lansată anul trecut de WWF România pentru salvarea pădurilor virgine.

Petiţia, lansată în octombrie 2011, a strâns peste 100.000 de semnături în 33 de zile, fiind adusă la cunoştinţă ministrului Mediului de la vremea respectivă, Laszlo Borbely, care a semnat, în decembrie anul trecut, un protocol cu WWF România pentru protejarea pădurilor virgine. Cel mai important punct al acestuia a fost semnarea unui ordin de ministru pentru ca pădurile virgine să fie identificate şi să beneficieze legal de protecţie.

La conferinţă au mai participat directorul WWF România, Magor Csibi, coordonatorul regional Carpaţi, Păduri şi Arii Protejate WWF România, Costel Bucur, academicianul Victor Giurgiu, Ovidiu Badea, de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, şi directorul Romsilva, Adam Crăciunescu.

Din cele 322.000 de hectare de păduri virgine din zona eco-carpatică, 210.000 de hectare, reprezentând 65 la sută, se află pe teritoriul României, însă numai 20 la sută din această suprafaţă era protejată, a spus Rovana Plumb.

Ordinul semnat de ministrul Rovana Plumb stabileşte criteriile de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine din România şi prevede ca acestea, odată identificate, să beneficieze imediat de protecţie, interzicându-se orice fel de intervenţie umană asupra lor, cu excepţia cazurilor de urgenţă sau de dezastru.

Potrivit lui Magor Csibi, la ora actuală sunt identificate 10.000 de hectare de păduri virgine în România, însă procesul de identificare nu ar trebui să dureze prea mult.

O pădure virgină este definită ca fiind una care nu a suferit o intervenţie semnificativă a omului, stabilindu-se că intervenţia semnificativă înseamnă ca pădurea să fi fost afectată în proporţie de peste cinci la sută, a explicat Magor Csibi.

Criteriile de identificare a pădurilor virgine care vor beneficia de protecţie sunt naturalitatea şi mărimea suprafeţei pe care o ocupă, a precizat Rovana Plumb în conferinţa de presă.

Semnării acestui ordin îi urmează un proces de cartare, alcătuirea unui catalog naţional al pădurilor virgine şi adoptarea cadrului necesar pentru a fi asigurate măsuri compensatorii proprietarilor de astfel de păduri. Dacă vor fi identificate porţiuni de pădure virgină în proprietate privată, proprietarii vor primi compensaţii, al căror cuantum urmează să fie stabilit în cadrul discuţiilor privind cadrul financiar al Uniunii Europene pentru perioada 2014 - 2020, a mai precizat ministrul Mediului.

Pe de altă parte, coordonatorul regional Carpaţi, Păduri şi Arii Protejate a spus că România mai are păduri virgine doar în zone inaccesibile, "în care nici măcar retrocedarea pădurilor n-a ajuns", aşa că acestea sunt ale statului român.

El a arătat că, deşi anul trecut WWF România a plătit "unei primării" o sumă ca să nu fie tăiate 340 de hectare de pădure, România este totuşi prima ţară dintre cele şapte state membre ale Convenţiei Carpatice care au semnat, în mai 2011, la Bratislava, Protocolul privind managementul durabil al pădurilor care şi-a modificat legislaţia.

Ministrul Mediului a mai anunţat în conferinţă că săptămâna viitoare vor fi lansate în dezbatere publică noile Norme de amenajare silvică, precizând că cele în vigoare datează din 1986 şi trebuie actualizate în conformitate cu practica europeană, respectându-se principiul biodiversităţii.