ICR: Activitatea ICR - blocată; Ponta dezinformează cu privire la bugetul ICR

În urma rectificării bugetare operate joi de Guvernul României, bugetul Institutului Cultural Român a fost redus cu 14.560.000 lei, de la 43 000 000 lei, ajungând astfel la 28.440.000 de lei. Scăderea are loc în condiţiile în care ICR are angajamente legale în valoare de 29.000.000 de lei, se precizează în comunicat.

"O reducere de această dimensiune a bugetului ICR blochează activitatea institutului, compromite parteneriatele aflate deja în derulare şi afectează credibilitatea instituţiei, construită cu un efort deosebit începând cu 2005. Consecinţele unei asemenea reduceri au fost expuse de conducerea ICR în cadrul unei întâlniri cu ministrul Finanţelor Publice, domnul Florin Georgescu, desfăşurate la începutul acestei luni. În pofida asigurărilor primite, reducerea de peste 30% a fost operată în şedinţa Guvernului din data de 23 august 2012", spun reprezentanţii ICR.

Aceştia prezintă în continuare o parte dintre proiectele importante compromise de tăierea bugetului: participarea României la târguri internaţionale de carte - LIBER Barcelona, cel mai important târg de carte din Spania, şi Bok&,Bibliotek de la Göteborg, unde România va fi în 2013 ţară invitată de onoare -, precum şi pregătirea prezenţei la prestigiosul Salon du Livre de la Paris din 2013, unde România este, de asemenea, invitată de onoare, parteneriatul cu UNITER pentru Festivalul Naţional de Teatru, desfăşurat în luna octombrie, prin care ICR sprijină prezenţa la festival a programatorilor străini - critici de teatru, evaluatori şi manageri de teatru, colocviul internaţional şi concertul multinaţional dedicat personalităţii lui Dimitrie Cantemir - proiect organizat în colaborare cu Fundaţia En Chordais (Grecia) şi Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti (23 - 24 noiembrie), participarea scriitorilor Herta Müller şi Ernest Wichner la evenimentul dedicat literaturii de limba germană din România organizat de ICR Stockholm în parteneriat cu Muzeul Nobel (20 noiembrie), turneul scriitorului Norman Manea în Suedia, cu ocazia lansării, în acest an, a romanului Întoarcerea huliganului în limba suedeză, , şi în Germania, în cadrul seriei de lecturi „Europa Literară“, proiect EUNIC Berlin, la sediul din Berlin al Reprezentanţei Comisiei Europene. Pe 16 septembrie scriitorul este invitat de Akademie der Künste (AdK) din Berlin să îşi prezinte cel mai recent roman, care va apărea la editura Hanser în luna septembrie, Festivalul şi Retrospectiva Filmului Românesc, în noiembrie 2012, la Institutul de Artă Contemporană (ICA) şi la Barbican Centre din Londra, retrospectiva Cristian Mungiu şi lansarea filmului "După dealuri", în luna octombrie, la Bruxelles şi în Olanda, printr-un parteneriat între Cinematecă, distribuitorul Lumiere şi ICR Bruxelles, concertul extraordinar dedicat compozitorului Dinu Lipatti, susţinut de pianiştii Vlad Iftinca şi Matei Varga, cu participarea sopranei Laura Tătulescu, la Carnegie Hall din New York (19 octombrie), concert care ar fi inclus în premieră americană două lucrări de Dinu Lipatti, Colocviul Internaţional "Vasile Pârvan şi Roma" (26 - 27 octombrie), prilejuit de împlinirea a 130 de ani de la naşterea lui Vasile Pârvan, la Accademia di Romania din Roma, contribuţia Institutului Cultural Român, alături de Muzeul Ţăranului Român, Asociaţia Artées din Paris şi Muzeul din Lębork, Polonia, la proiectul "Childhood. Remains and Heritage" (Copilăria. Rămăşiţe şi patrimoniu) - proiect care a participat la licitaţia deschisă de programul Uniunii Europene Cultura 2007 - 2013 şi a obţinut o cofinanţare de 50% din suma totală a proiectului, pentru perioada iunie 2012 - martie 2013, ICR a pregătit o serie de expoziţii la institutele din Londra, Paris, Roma şi Stockholm, precum şi în muzee, la Madrid şi Varşovia, conferinţa internaţională "Dreams of Total Power: Dictators and Dictatorships in Our Times", organizată împreună cu Centrul pentru Studiul Societăţilor Postcomuniste din cadrul University of Maryland, Woodrow Wilson Centre for Scholars, Georgetown University şi Ambasada României la Washington D.C. (8 - 9 noiembrie), evenimentele organizate împreună cu misiunile diplomatice ale României în străinătate cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 decembrie, Ziua Naţională a României.

Nu în ultimul rând, rectificarea operată înseamnă oprirea activităţii Editurii Institutului Cultural Român şi întreruperea apariţiei prestigioasei reviste Lettre Internationale, precum şi a celor 7 reviste pe care ICR le susţine în Republica Moldova şi Ucraina.

ICR mai atrage atenţia că proiectele enumerate constituie evenimente culturale deja convenite cu mult timp înainte cu partenerii străini (care au investit deja în aceste proiecte), aşa cum este firesc într-o instituţie a cărei misiune constă în promovarea actului cultural peste hotare.

"Nerealizarea proiectelor din planurile anuale ale celor 18 institute din străinătate, precum şi a celor derulate prin centrala de la Bucureşti, echivalează cu un mesaj de întrerupere brutală a contactelor cu partenerii străini, fapt care contravine interesului naţional al României", se mai spune în comunicat.

Totodată, reprezentanţii ICR arată că prim-ministrul Victor Ponta dezinformează cu privire la bugetul ICR.

"Dezinformările din ultima perioadă îndreptate împotriva Institutului Cultural Român au inclus şi afirmaţii false referitoare la dimensiunea bugetului ICR. Acestea au continuat, în mod regretabil, în pofida precizărilor transmise de ICR şi a faptului că datele în cauză sunt publice şi pot fi verificate cu uşurinţă. Cea mai recentă declaraţie din această serie îi aparţine domnului prim-ministru Victor Ponta (emisiunea 'Sinteza zilei' Antena 3, 22 august): '(...) ştiţi că, practic, ICR are un buget mai mare decât Ministerul Culturii' - afirmaţie reprodusă şi pe site-ul Guvernului", se spune în comunicatul ICR

"Pentru o corectă informare atât a opiniei publice cât şi a domniei sale, reluăm cifrele care corespund bugetului ICR pentru fiecare dintre ultimii trei ani: 2010 - 56.000.000 de lei, redus, prin două rectificări succesive, la 46 600 000 lei, 2011 - 44.000.000 de lei, redus prin rectificare la 41.000.000 de lei, 2012 - 43.000.000 de lei, redus, prin rectificare, la 28.440.000 de lei. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a dispus, în 2010, de un buget de 677.000.000 de lei, crescut, după rectificări, la 730.000.000, în 2011 - 720.000.000 de lei, crescut, după rectificări, la 800.000.000 de lei, pentru 2012, bugetul alocat MCPN a fost de 713.400.000 de lei. Un calcul aritmetic elementar arată că raportul mediu între bugetele celor două instituţii a fost, pentru ultimii trei ani, de circa 1 la 15. Afirmaţia că 43 este, 'practic', mai mare decât 713 este greu de înţeles fie şi ca o figură de stil. Astfel de afirmaţii lipsite de acoperire, adăugate unei rectificări bugetare care distruge parteneriate interne şi externe deja stabilite, sunt de natură să afecteze durabil credibilitatea greu construită a ICR în ultimii şapte ani", se mai spune în comunicatul Institutului Cultural Român.

Bugetul Institutului Cultural Român (ICR) pe 2012 a fost redus cu o treime la rectificarea bugetară, la 28,5 milioane de lei, în condiţiile în care institutul a angajat deja suma de 29 de milioane de lei, având în prezent un deficit şi neputându-şi desfăşura în continuare proiectele.

Ministerul Finanţelor anunţase ICR, pe 18 iulie, că urmează să i se reducă bugetul aprobat pentru 2012 cu 14,5 milioane de lei.

Pe de altă parte, pe 2 august, în cadrul unei conferinţe de presă în care conducerea ICR şi-a anunţat demisia, preşedintele institutului Horia Roman Patapievici a spus că a discutat cu ministrul Finanţelor Florin Georgescu, care a promis că va susţine la Guvern ca reducerea să se facă la mai puţin de jumătate, pentru ca ICR să mai aibă buget până la sfârşitul anului pentru a-şi onora angajamentele. Potrivit lui Patapievici, conducerea ICR şi-a amânat demisia pentru a rezolva această problemă şi a negocia o reducere bugetară mai mică pentru ca partenerii străini ai institutului să nu spună: "Cine sunt românii? Ăştia care promit şi nu fac".

Patapievici anunţase, la sfârşitul lunii iunie, la Digi 24, că întreaga conducere ICR îşi va da demisia dacă Curtea Constituţională va decide că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr 27/ 2012, care prevede trecerea ICR de sub autoritatea preşedintelui sub cea a Senatului, este constituţională.

Sesizată de Avocatul Poporului, privind caracterul de urgenţă al actului normativ, Curtea Constituţională a stabilit pe 31 iulie că OUG nr. 27 este constituţională.

Patapievici a declarat în aceeaşi zi, agenţiei MEDIAFAX, după pronunţarea Curţii, că el şi întreaga conducere ICR îşi menţin decizia de a-şi da demisia, pe care a anunţat-o oficial pe 2 august.

Guvernul a adoptat, pe 13 iunie, Ordonanţa de Urgenţă 27, prin care ICR trece de sub autoritatea preşedintelui în subordinea Senatului, care numeşte atât conducerea operativă a institutului, cât şi membrii Consiliului de conducere. Conducerea operativă a institutului va fi asigurată de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreşedinţi, numiţi şi revocaţi în/din funcţie de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, la propunerea Biroului Permanent al Senatului.

Conducerea operativă a ICR era asigurată de Horia Roman Patapievici - preşedinte - şi Tania Radu şi Mircea Mihăieş - vicepreşedinţi.

Pe 3 iulie, Gheorghe Iancu, care a sesizat Curtea Constituţională în cazul OUG nr. 27/2012, a fost revocat din funcţia de Avocat al Poporului. Funcţia a fost preluată interimar de Valer Dorneanu.

Premierul Victor Ponta a spus despre ICR că era o instituţie "mult prea politizată" şi a acuzat "o lipsă de transparenţă totală" în cheltuirea fondurilor publice la nivelul institutului. "Nimeni din această ţară nu mă va convinge că este mai democratic să laşi o instituţie cu bani publici să fie condusă de un singur om decât să fie controlată de o instituţie cum este Senatul, unde sunt toate forţele politice", a spus Ponta.

El a mai susţinut că liderii grupurilor parlamentare PSD - PNL nu intenţionează să îl schimbe pe Horia-Roman Patapievici de la conducerea Institutului Cultural Român, ci să asigure transparenţă în cheltuirea banilor publici, iar "agitaţia" creată pe această temă relevă că cineva are ceva de ascuns.

Conducerea ICR şi-a argumentat "poziţia de principiu" de a rămâne sub autoritatea Preşedinţiei, referindu-se la experienţa audierilor sale în Comisia de cultură a Senatului, unde "atmosfera era dominată de un naţionalism înverşunat şi obtuz" şi toate discuţiile erau politizate, şi prin faptul că preşedintele, spre deosebire de un senator, trebuie să fie neutru din punct de vedere politic şi ar avea mai mult de pierdut în ochii opiniei publice, decât de câştigat dacă ar interveni discreţionar în programele ICR.

Mii de artişti şi oameni de cultură dintre cei mai cunoscuţi, ca Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Cristi Puiu, Oana Pellea, Mircea Cărtărescu, Herta Muller, Lucian Pintilie, Andrei Şerban, dar şi oameni de afaceri din România, jurnalişti, inclusiv de la prestigioase publicaţii străine, organizaţii artistice, colaboratorii şi publicul ICR din ţară şi din străinătate au cerut ca Guvernul să revoce această ordonanţă, considerând-o un act de politizare a ICR şi susţinând falsitatea acuzaţiilor de lipsă a transparenţei şi politizare de care ar fi dat dovadă instituţia. Nu au lipsit manifestările în stradă, cea mai amplă - "Mişcarea papioanelor" - având loc pe 18 iunie la sediul ICR, cu participarea câtorva sute de oameni.