Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a exprimat, miercuri, într-o întrevedere cu ambasadorul Franţei, Philippe Gustin, preocuparea faţă de opiniile prezentate de unii responsabili politici de la Paris în problematica cetăţenilor români de etnie romă aflaţi pe teritoriul francez.
"Ministrul Titus Corlăţean a exprimat preocuparea faţă de opiniile prezentate de unii responsabili politici din Franţa în problematica cetăţenilor români de etnie romă aflaţi pe teritoriul francez", se arată într-un comunicat al MAE remis agenţiei MEDIAFAX.
De asemenea, Corlăţean a arătat că partea română privilegiază intensificarea cooperării bilaterale pentru concretizarea programelor comune de integrare a acestor cetăţenie de etnie romă, prin utilizarea fondurilor europene.
Potrivit comunicatului MAE, în întâlnirea celor doi oficiali "a fost salutată performanţa cooperării bilaterale în domeniile justiţiei, afacerilor interne şi redinamizarea cooperării descentralizate".
Pe de altă parte, agenda convorbirilor celor doi "s-a concentrat asupra stadiului actual al relaţiei bilaterale privilegiate dintre România şi Franţa şi asupra perspectivelor concrete de aprofundare a cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic, inclusiv prin convenirea unei noi Foi de parcurs, care să cuprindă proiectele şi domeniile concrete de cooperare, instituţiile responsabile şi termenele de implementare", se arată în comunicat.
Corlăţean a mai apreciat şi interesul părţii franceze acordat relaţiei privilegiate cu România, exprimat prin scrisoarea de felicitare, cu ocazia învestirii sale în funcţie, din partea omologului său francez, Laurent Fabius.
Comisia Europeană aşteaptă din partea Franţei "măsuri concrete" pentru ameliorarea situaţiei romilor, cum ar fi ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, a declarat miercuri comisarul pentru Justiţie, relatează AFP.
"În prezent sunt necesare măsuri concrete şi finanţări precise", a declarat Viviane Reding într-un interviu acordat miercuri cotidianului belgian Le Soir.
"O măsură concretă, de altfel încurajată de Comisia Europeană, ar fi ridicarea măsurilor tranzitorii care limitează accesul românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii în Franţa. Această măsură ar trimite un semnal puternic romilor originari din această ţară", a adăugat ea.
O reuniune pe tema romilor va avea loc în cursul după-amiezii la Paris în prezenţa premierului Jean-Marc Ayrault, după demolarea mai multor tabere în cursul verii.
În urma acestor demolări, Comisia a pus din nou Franţa sub supraveghere la începutul lui august, la fel ca în 2010, şi a amintit necesitatea respectării unor garanţii împotriva expulzărilor arbitrare şi a unor tratamente discriminatorii.
"Taberele ilegale ridică probleme şi autorităţile naţionale au dreptate să se intereseze de acest lucru. Îndepărtarea romilor din teritoriu nu este totuşi o soluţie pentru această problemă: este o politică pe termen scurt, fără efect durabil. Trebuie privilegiate integrarea economică şi socială", apreciază Reding.
Această integrare "este atât responsabilitatea ţării de primire, cât şi a ţării de origine". "Vorbim despre cetăţeni europeni", a declarat ea.
MAE român informa pe 15 august că a luat notă cu neplăcută surprindere de declaraţiile deputatului francez, Philippe Meunier, privind renegocierea tratatelor cu Uniunea Europeană pentru a permite expulzarea românilor fără venituri. Ministerul Afacerilor Externe a considerat îngrijorătoare astfel de declaraţii la adresa cetăţenilor unui alt stat membru şi în totală contradicţie cu valorile şi principiile europene.
De altfel, Ambasadorul României la Paris, Bogdan Mazuru, a transmis deja o scrisoare deputatului francez Philippe Meunier, prin care îşi exprimă dezacordul cu privire la declaraţiile profund discriminatorii, cu caracter xenofob, care contravin, în totalitate, valorilor şi normelor europene şi relaţiilor dintre statele membre UE.