Consiliul Fiscal recomandă Guvernului să nu mai finanţeze proiectele care beneficiază de fonduri UE

"În opinia Consiliului Fiscal, atingerea ţintei de deficit bugetar de 2,2% din PIB pe metodologie cash, respectiv maxim 3% din PIB pe metodologie ESA95 în decembrie 2012, necesită un control foarte strict al cheltuielilor în a doua parte a anului, în special la nivelul autorităţilor locale (având în vedere şi apropierea alegerilor generale) şi întărirea eforturilor de îmbunătăţire a colectării taxelor, în special la nivelul accizelor. În acelaşi timp, în opinia Consiliului Fiscal, dată fiind suspendarea prelungită a rambursărilor de la UE aferente fondurilor europene nerambursabile pentru câteva programe operaţionale importante şi efectuarea în primele 6 luni ale anului a unor cheltuieli aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (6,37 miliarde lei) mult superioare veniturilor efectiv încasate de la UE în aceeaşi perioadă (3 miliarde lei), este nevoie de o încetinire substanţială a creşterii cheltuielilor de această natură în a doua parte a anului pentru a nu periclita ţinta de deficit bugetar, o accelerare fiind posibilă doar în măsura în care rambursările efective de la UE se deblochează cât mai rapid", se arată în opinia CF transmisă MEDIAFAX.

În bugetul pe 2012 erau prevăzute venituri aferente absorbţiei fondurilor UE nerambursabile de 12,53 miliarde lei şi cheltuieli de 11,64 miliarde lei, iar în rectificarea bugetară sunt prevăzute venituri de 10,67 miliarde lei şi cheltuieli de 10,86 miliarde lei.

Consiliul Fiscal prezintă şi un tabel cu fluxurile din relaţia cu Uniunea Europeană, precizând că potrivit datelor disponbilie România se plasează pe ultimul loc din Europa în ceea ce priveşte absorbţia.

Astfel, dintr-un program anual de 3,78 miliarde euro privind absobţia de fonduri structurale şi de coeziune, România a absorbit în primele şase luni circa 713 milioane euro, respectiv puţin peste 18% din total.

Datele CF relevă o performanţă mult mai bună pe alte segmente. În cazul fondurilor pentru dezvoltare rurală şi pescuit, sumele atrase în primele şase luni au totalizat 665 milioane euro, reprezentând 45,2% din programul pe 2012, de 1,46 miliarde euro. O situaţie mult peste estimări s-a înregistrat la Fondul European pentru Garantare Agricolă, unde încasările au însumat 910,7 milioane euro, cu 63% mai mult decât programul pe întreg anul.

La mijlocul anului, România achitase la bugetul UE 824,8 milioane euro, dintr-un program anual de 1,42 miliarde euro. Suma plătită reprezintă mai mult decât absobţia fondurilor structurale şi de coeziune.

În ceea ce priveşte arieratele, CF notează că ţintele aferente lunilor martie şi iunie 2012 au fost ratate, atât în cazul bugetelor locale cât şi în cazul bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat.

"Arieratele monitorizate de către FMI (restanţe mai mari de 90 de zile) au crescut cu circa 205 milioane lei în perioada martie-iunie 20122, creştere generată aproape în totalitate de arieratele la bugetele locale, revenind astfel, după uşoare progrese înregistrate în 2011, la nivelul din decembrie 2008. Mai mult, dacă luăm în calcul toate restanţele, nu doar cele peste 90 de zile, nivelul curent al acestora este chiar mai mare decât cel de la începutul crizei în 2008. Cea mai mare parte a arieratelor sunt concentrate la bugetele locale, remarcându-se în plus o creştere semnificativă a acestora în lunile mai-iunie 2012 (perioada alegerilor locale). Problema arieratelor la bugetele locale apare ca o problemă structurală recurentă şi reflectă în principal o lipsă de disciplină financiară şi deficienţe în aplicarea legii Finanţelor publice locale (Legea 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare)", se mai spune în opinia CF.

În acest context, Consiliul Fiscal apreciază decizia Ministerului de Finanţe de a majora prin rectificarea bugetară sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2012 cu suma de 512,98 milioane lei, din care 500 milioane lei se alocă, pe judeţe şi municipiul Bucureşti, în scopul achitării arieratelor autorităţilor locale.

În plus, Consiliul Fiscal recomandă efectuarea unei analize care să identifice cauzele acumulării de arierate în cadrul autorităţilor locale şi implementarea unui set de măsuri, inclusiv prin amedarea Legii Finanţelor Publice Locale si aplicarea cu strictete a prevederilor acesteia, care să întărească disciplina financiară a acestora şi să prevină acumularea de arierate în viitor.

Consiliului Fiscal punctează că măsuri decisive în vederea prevenirii acumulării de arierate de către autorităţile publice sunt cu atât mai necesare cu cât începând din martie 2013 se va implementa în statele membre UE Directiva UE 7/2011 cu privire la combaterea întârzierii plăţilor în contractele comerciale. În plus, Guvernul va trebui să identifice resursele financiare necesare plăţii arieratele existente care depăşesc termenele stabilite de această directivă.

Directiva prevede ca "în contractele între întreprinderi ar trebui să se prevadă termene de plată limitate, ca regulă generală, la 60 de zile calendaristice".

În plus, "ar trebui să se prevadă norme specifice în ceea ce privește tranzacțiile comerciale pentru furnizarea de bunuri sau servicii de către întreprinderi către autoritățile publice, norme care să stabilească, în special, termene de plată care să nu depășească în mod normal 30 de zile calendaristice, în afara cazului în care contractul prevede în mod expres dispoziții contrare, care trebuie să fie justificate în mod obiectiv de natura sau caracteristicile specifice ale contractului, dar care să nu depășească, în orice caz, 60 de zile calendaristice".