Muncă la negru, disponibilizări şi mai puţini absolvenţi angajaţi - efectele creşterii CASS

Potrivit noului proiect de lege a sănătăţii (art. 154), cotele procentuale la contrubuţia la asigurările sociale de sănătate plătită de angajator este de 5,2%, aplicată la salariul mediu brut pe ţară, pentru fiecare angajat care câştigă mai puţin decât media.

"Majorarea contribuţiilor pentru sănătate ar creşte foarte mult cheltuielile multor sectoare: hoteluri, restaurante, construcţii, textile etc. Toate acestea au foarte mulţi angajaţi dacă nu cu slariul minim pe economie, cel puţin cu salarii sub salariul mediu", a declarat agenţiei MEDIAFAX Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

El afirmă că dacă se majorează cheltuielile şi firmele nu pot absorbi aceste creşteri, fie lucrează la negru, fie concediază o parte din angajaţi.

"Teoretic, această creştere a contribuţiilor aduce bani în plus pentru sănătate, dar dacă se pierd locuri de muncă, nu ştiu dacă statul câştigă ceva", a mai spus Pârvan.

În luna iunie 2012, câştigul salarial mediu nominal brut lunar a fost de 2.140 lei. Salariul minim brut este 700 de lei pe lună.

Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor în Construcţii (ARACO), crede că propunerea prin care cota procentuală de contribuţie se raporteaza la salariul mediu brut pe economie, şi nu la salariul efectiv, este discriminatorie, abuzivă şi inechitabilă. "Pe cale de consecinţă, inacceptabilă!", a mai spus el.

Plosceanu a menţionat că societăţile de construcţii au ponderi semnificative de muncitori necalificaţi şi de personal cu salarii inferioare nivelului mediu pe ţară.

"Sectorul este marcat în aceşti ani de criză de plăţi întârziate considerabile, de lupta pentru supravieţuire în condiţii de profitabilitate incertă şi subcapitalizare. Nu vedem raţiunea pentru care angajatorii din acest sector ar trebui să plătească taxe care se calculează ţinând cont de un salariu mediu care, evident, cuprinde şi influenţe ale salariilor din ramuri cu profitabilitate net superioară (petrol, bănci, asigurări, farmacie, IT etc.). Nu putem accepta o astfel de abordare. Referenţialul trebuie să fie echitabil şi nediscriminatoriu salariul efectiv plătit", a mai spus preşedintele ARACO.

Lucia Morariu, proprietarul Eximtur, cea mai mare agenţie de turism cu capital românesc, crede că proiectul de lege a sănătăţii nu pare sa vină deloc în sprijinul antreprenorilor corecţi.

"O astfel de măsura va duce imediat la concedieri în industria turismului (angajatorii vor prefera să lucreze cu mai puţini salariaţi, renunţând la cei care câştigă sub media pe economie şi solicitându-i mai mult pe cei mai performanţi) şi la limitarea angajării tinerilor absolvenţi (pe care nu îi încadrează nimeni de la început cu salariul mediu pe economie), pentru care oricum efortul de pregatire în meserie îl costă suplimentar pe angajatorul din turism. Toate acestea vor duce, desigur, la scăderea calităţii serviciilor în turism şi nici nu vor aduce creşterea veniturilor la bugetul de stat din CASS", a spus Morariu.

Ea a adăugat că tot mai multe firme se vor îndrepta spre plata la negru, iar angajatorii corecţi vor fi din nou loviţi de stat, "spre a le trece şi ultima urmă de entuziasm" de a mai desfăşura afaceri corecte în România.

"Pentru o societate din industria turismului care se luptă să supravieţuiască în aceşti ani de criză, prinsă între zidurile unor tarife micşorate de lipsa bugetelor de călătorii şi evenimente ale companiilor, de lipsa turiştilor şi erodarea oricărui profit operaţional cauzat de cheltuielile financiare rezultate în urma creşterii cursului valutar, majorarea cheltuielilor salariale prin aplicarea unei cote de 5,2% asupra unui salariu mediu brut pe ţară pentru toate salariile mai mici decât acesta este un dezastru. Nici nu mai menţionăm că proiectul noii legi a sănătăţii, în loc să vină cu o reducere de taxe, din nou suprataxează munca", spune Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR).

El afirmă că măsura propusă va dărâma definitiv industria hotelieră.

"Potrivit statisticilor oficiale, în turism salariile angajaţilor sunt cele mai mici comparativ cu alte industrii - 845 de lei salariul mediu net în turism în mai 2012 faţă de 1.530 lei salariu mediu net pe economie. Doar prin această măsură, dacă ar fi aplicată, în cazul unui angajator în turism costul salarial al contribuţiei de sănătate ar creşte real cu 46% faţă de cât este în prezent. Măsura va fi menită să vină mănuşă pentru încurajarea muncii la negru şi a evaziunii în general. O măsură de genul celei de mai sus considerăm că va duce în plus şi la concedieri în industria turismului, unde angajatorii vor prefera să lucreze cu mai puţini salariaţi, renunţând la cei care au salariul sub media pe economie, şi la limitarea angajării tinerilor absolvenţi, pe care nu îi încadrează nimeni de la început cu salariul mediu pe economie", a mai spus Enache.

Ioan Micula, co-proprietar al grupului European Drinks, cu 8.000 de angajaţi, spune că orice taxă în plus impusă celor care lucrează legal nu face decât să-i "omoare" şi să-i împingă spre piaţa neagră.

"În România sunt vreo 270.000 de firme care nu îşi pot plăti taxele. Nu am văzut nicio măsură fiscală care să încurajeze munca. Când se devalorizează leul şi cresc preţurile, tu pui taxe noi? Creşterea de taxe în criză nu stimulează munca, ci piaţa neagră", a afirmat Micula.