Introducerea coplăţii va duce la creşterea presiunii bolnavilor pe spitale, aceştia preferând unităţile sanitare unde au asigurate analizelele şi tratamentul, fapt care, totodată, va scădea numărul consultaţiilor la medicul de familie şi la specialistul din ambulatoriu, susţin reprezentanţii CFM.
"Oamenii nu vor mai merge la medicul de familie ca să plătească patru-cinci lei, după care să îşi cumpere medicamentele. Se vor duce la spital vor sta internaţi o săptămână, zece zile, vor primi tratament, apoi vor merge acasă, nu vor mai lua medicamente, vor reveni după alte săptămâni şi se vor interna din nou ca să primească medicamente şi să nu dea coplata la medicul de familie", a declarat, joi, preşedintele Camerei Federative a Medicilor (CFM), dr. Dan Pereţianu, într-o conferinţă de presă privind proiectul de HG referitor la coplata în sistemul medical.
La rândul său, medicul Florin Chirculescu, liderul sindicatului din Spitalul Universitar Bucureşti, a precizat că, zilnic, în unitatea sanitară în care lucrează, aproximativ 500 de persoane se prezintă la Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU). "Dintre acestea, 400 nu aveau nevoie să ajungă la spital, ci doar 100. Spitalul cheltuieşte cu cei 400, pentru că le face analize şi apoi îi trimite acasă. Românii vor şti cum să se prezinte la urgenţă (şi după introducerea coplăţii - n.r.). Aşa că presiunea pe spital, mai ales pe urgenţă, va creşte", consideră Chirculescu.
Întrebaţi despre faptul că toţi banii încasaţi de medici sau de spital, sub forma de coplată, constituie un buget suplimentar care rămâne la dispoziţia acestora, cei doi medici au spus că sumele respective sunt, în opinia lor, insignifiante.
CFM respinge astfel coplata şi, totodată, reclamă faptul că noul proiect al legii sănătăţii nu ar fi fost discutat cu specialiştii. Mai mult, medicii din CFM sunt de părere că banii sănătăţii care ajung în bugetul consolidat sunt folosiţi în alte scopuri decât pentru sistemul sanitar .
"Piaţa sănătăţii din România înseamnă aproape cinci miliarde de euro anual. Iată o piaţă atrăgătoare pentru asiguratori! Banii din sănătate sunt siguri. Vorbim despre banii pe care îi scoţi din buzunar la fiecare salariu, conform prevederilor legale, fie că eşti de acord sau nu. Cu toate acestea, pentru fiecare român în parte, suma se ridică la numai 250 de euro anual. Să reţinem, aşadar: banii din sănătate sunt suficienţi pentru un business serios, dar nouă, personal, nu prea ne ajung, chiar dacă plătim. Un alt lucru care merită amintit este că, oriunde şi oricând, reformele sanitare au avut loc în ţări în care accesul la serviciile medicale era restrâns şi scump. Reforma lui Bismarck în Germania a fost un cadou oferit populaţiei care, astfel, putea să ajungă mai uşor şi mai ieftin în faţa unui medic. Motive similare au stat şi îndărătul reformei Thatcher: un număr mai mare de englezi căpăta dreptul la sănătate, în condiţii de egalitate a şanselor. În România, lucrurile stau pe dos. La noi, reforma sănătăţii înseamnă cheltuieli suplimentare, pe care le vom suporta chiar noi, pacientul şi medicul român", a mai spus Chirculescu.
Cu acelaşi prilej, preşedintele CFM a subliniat că este esenţial ca sistemul de coplată pentru serviciile medicale să respecte principiul social-democrat al solidarităţii. "În alte state ale UE, coplata pentru servicii medicale este de circa 1% din salariul minim pe economie, ceea ce înseamnă că această sumă nu trebuie să depăşescă 84 de lei pe an, în cazul românilor", a spus el.
Alianţa Pacienţilor Cronici din România (APCR) a cerut, luni, Ministerului Sănătăţii să renunţe la intenţia de a introduce coplata la servicii şi investigaţii în cazul lor, considerând că este necesară o dezbatere serioasă şi responsabilă pe această temă, pentru a fi găsite soluţiile potrivite.
"Introducerea sistemului de coplată la servicii şi investigaţii în cazul pacienţilor cronici ar avea un impact negativ, după povara introducerii coplăţii la medicamente, ţinând cont de severitatea acestor boli şi de necesitatea internărilor repetate pentru control şi tratament, sau pentru rezolvarea diverselor complicaţii ce apar în cursul evoluţiei, secundare bolii sau tratamentului; de asemenea trebuie avut în vedere că în majoritatea cazurilor aceste boli sunt invalidante, nepermiţând pe de o parte pacientului să îşi desfăşoare o activitate normală (ceea ce duce la o diminuare a veniturilor) iar pe de altă parte crescând costurile îngrijirilor (alimentaţie individualizată, condiţii de locuit, medicamente, eventual personal de îngrijire", s-a arătat într-un comunicat remis MEDIAFAX de APCR.
Potrivit proiectului de HG privind coplata, pacienţii internaţi în spital mai mult de o zi vor da, la externare, o coplată între 40 şi 80 de lei, în funcţie de categoria unităţii sanitare, cu excepţia copiilor, gravidele şi a pensionarilor cu venituri mici.
În 3 august, Ministerul Sănătăţii a pus în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern pentru modificarea şi completarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2011-2012, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1389/2010 cu modificările şi completările ulterioare, document care reglementează şi acordarea coplăţii.
Cuantumul aferent coplăţii reprezintă suma ce poate fi percepută de la asiguraţi pentru serviciile medicale accesate care fac parte din lista de servicii medicale pentru care se percepe coplată, se precizează în proiect.
Coplata va fi percepută în asistenţă medicală primară, asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile clinice, inclusiv recuperare, medicină fizică şi balneologie, precum şi asistenţa medicală ambulatorie asigurată în baza competenţelor/atestatelor de studii complementare în fitoterapie, homeopatie, planificare familială şi acupunctură, asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile paraclinice, cât şi asistenţă medicală spitalicească.
Potrivit proiectului, asiguraţii vor da coplată pentru serviciile medicale spitaliceşti acordate atât prin spitalizare de zi, cât şi prin spitalizare continuă, prevăzute în pachetul de servicii medicale de bază şi în pachetul facultativ în asistenţa medicală spitalicească cu excepţia serviciilor medicale spitaliceşti acordate în secţiile/compartimentele de îngrijiri paliative, a internărilor obligatorii pentru bolnavii psihici din anumite categorii. Astfel, pentru serviciile medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare de zi coplata este de 60 de lei la categoriile I şi I M (cea mai înaltă pentru spitalele monospecialitate), 50 de lei la categoriile II şi II M, 40 de lei la categoria III, 30 de lei la categoria IV şi 20 de lei la categoria V şi la spitalele neclasificabile.
În unităţile care sunt autorizate de Ministerul Sănătăţii să acorde servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare de zi şi care nu acordă servicii medicale în spitalizare continuă, coplata este de 20 de lei, conform proiectului.
Pentru spitalizarea continuă, nivelul coplăţii este de 80 de lei la categoriile I şi I M, 70 de lei la categoriile II şi II M, 60 de lei la categoria III, 50 de lei la categoria IV şi 40 de lei la categoria V şi la spitalele neclasificabile.
Potrivit proiectului, nivelul minim al coplăţii se încasează pentru consultaţiile acordate de medicul fără grad profesional şi cu grad profesional specialist şi este de 4 lei pe consultaţie, iar cel maxim, care se încasează pentru consultaţiile acordate de medicul cu grad profesional primar, este de 5 lei pe consultaţie.
În asistenţa medicală ambulatorie de specialitate, nivelul coplăţii pentru consultaţiile acordate de medicul cu grad profesional specialist este de 5 lei pe consultaţie, iar pentru cele acordate de medicul cu grad profesional primar, de 7 lei pe consultaţie.
Dacă se efectuează una până la cinci analize de laborator, nivelul coplăţii este de 5 lei. Dacă sunt efectuate între şase şi 10 analize de laborator, nivelul coplăţii este de 10 lei, iar pentru mai mult de 10 analize, de 20 lei.
În asistenţa medicală ambulatorie, coplata pentru radiologie, imagistică medicală şi explorări funcţionale este de 5 lei, prevede acelaşi proiect.
Pentru investigaţii de înaltă performanţă din ambulatoriul de specialitate, nivelul coplăţii va fi următorul: RMN nativ - 150 de lei, RMN cu substanţă de contrast - 250 de lei, CT nativ - 100 lei, CT cu substanţă de contrast - 150 de lei, angiografie - 80 de lei şi scintigrafie - 100 de lei.
Pentru consultaţiile de homeopatie, planificare familială şi acupunctură din ambulatoriul de specialitate, coplata va fi între între 4 şi 5 lei pe consultaţie. Nivelul coplăţii pentru cura de tratament de acupunctură este de 10 lei/cură.
Toate tarifele de coplată sunt valabile pentru servicii oferite în baza unui bilet de trimitere.
Proiectul mai prevede că nu se va da coplată pentru serviciile conexe actului medical furnizate de psihologi şi logopezi, serviciile diagnostice, serviciile terapeutice şi tratamentele chirurgicale şi medicale şi consultaţiile pentru urgenţele medico-chirurgicale.
Potrivit Ministerul Sănătăţii, sunt scutite de la coplată mai multe categorii de asiguraţi, respectiv: copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii între 18 ani şi 26 de ani, dacă sunt elevi, absolvenţi de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de trei luni, ucenicii sau studenţii, dacă nu realizează venituri din muncă; bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii, pentru serviciile medicale aferente bolii de bază respectivei afecţiuni, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse; pensionarii cu venituri numai din pensii de până la 740 lei/lună; toate femeile însărcinate şi lăuzele, pentru servicii medicale legate de evoluţia sarcinii, iar cele care nu au niciun venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară, pentru toate serviciile medicale.