Preşedintele suspendat, Traian Băsescu, a declarat, marţi, că singura instituţie a statului român care poate da cifra exactă a cetăţenilor care au împlinit vârsta de 18 ani şi au drept de vot este MAI, iar INS doar stabileşte numărul populaţiei stabile de pe teritoriul României la un anumit moment.
"Nu există altă instituţie care să dea României cifra exactă a populaţiei care a împlinit vârsta de 18 ani decât MAE. Asta e tot. (...) Eu vă spun ca om cu experienţă în stat de unde se iau cifrele reale", a spus Băsescu.
El a subliniat că Institutul Naţional de Statistică stabileşte numărul populaţiei stabile de pe teritoriul României, la momentul la care a fost efectuat recensământul, fără a avea decesele şi persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani după aceea.
"INS în primul rând stabileşte numărul populaţiei stabile a României pe teritoriu. Nu numără şi ce e în străinătate, ce e în străinătate cu certitudine se ia din declaraţiile de la vecini sau nu se ia de la nimeni. Deci, ăsta este un aspect. Al doilea aspect este legat de moment. Vă mai aduceţi aminte când s-a făcut recensământul? Păi de pe 2 februarie anul trecut câte decese au fost şi câte intrări în vârsta majoratului? INS are o poză pentru momentul 2 februarie", a argumentat Băsescu.
El a adăugat că MAI este singura instituţie din România care are "evidenţa populaţiei majore la zi".
"Singura instituţie, şi asta nu v-o spun acum că îmi convine mie, dar singura instituţie care are evidenţa populaţiei majore din România la zi este MAI. Pentru că acolo se operează decesele, acolo se operează naşterile, împlinirea vârstei de 18 ani. Luaţi şi voi, spre exemplu, cifra dată pentru alegerile prezidenţiale din 2009, pentru alegerile locale din 2012, pentru acest referendum, tot timpul veţi vedea că există variaţii de câteva mii sau câteva zeci de mii în funcţie de numărul de decese sau de tineri care împlinesc vârsta de 18 ani", a mai spus el.
Întrebat dacă va merge la Curtea Constituţională pentru a participa la şedinţa în care se va decide asupra validării referendumului de duminică, Băsescu a precizat că nu are această intenţie şi a adăugat că judecătorii vor avea propria abordare.
"Abordarea judecătorilor nu mai este problema mea", a mai afirmat Băsescu.
USL consideră că CC trebuie să-şi fundamenteze decizia privind referendumul pe un cvorum care armonizează datele INS cu datele MAI, apreciind că o hotărâre a CC bazată pe un cvorum excesiv, respectiv pe "România ipotetică", şi nu pe "România reală", va adânci criza politică.
"Curtea Constituţională trebuie să-şi dea decizia cu referire la cvorumul indicat de lege în condiţiile în care acest cvorum trebuie să armonizeze datele INS, datele pe care le deţine MAI privind persoanele care şi-au pierdut temporar dreptul de vot din cauza buletinelor care nu au fost reînnointe, care trebuie pus de acord cu deciziile instanţelor judecătoreşti privind pierderea capacităţii de vot pentru diferite categorii, fie care au pierdut dreptul de a vota în urma sentinţelor judecătoreşti, fie persoane care nu au capacitatea acestui exerciţiu de voinţă", a declarat, marţi, vicepredintele PNL Varujan Vosganian.
El a subliniat că, în opinia USL, CC trebuie să dea decizia privind validarea sau invalidarea referendumului abia după ce armonizează toate aceste informaţii.
"Orice decizie dată în baza unei Românii ipotetice, statistice, care nu e în corcondanţă cu România reală, ar putea duce la o concluzie riscantă pentru societatea românească, în care România reală să nu se simtă reprezentată prin datele care întemeiază această decizie", a subliniat Vosganian.
Potrivit lui Vosganian, USL apreciază că decizia CC şi procedurile pe care le va urma Parlamentul pentru aplicarea acestei decizii trebuie să ducă pe de o parte la o soluţie juridică privind referendumul, dar, pe de altă parte, trebuie să ofere auspicii favorabile pentru încheierea crizei politice.
"Orice soluţie care nu pune de acord România statistică şi România reală şi care se bazează pe un cvorum excesiv nu ar face decât să adâncească apoi criza politică, să ducă la stare de ilegitimitate cronică pentru unele instituţii ale statului, în primul rând pentru instituţia prezidenţială şi să tensioneze opinia publică", a spus Vosganian.
El a spus că aceste argumente vor constitui baza unor documente pe care USL le va transmite CC, în concordanţă cu modul în care Curtea îşi va stabili propriile proceduri, documentele urmând a fi înaintate la momentul oportun ca să nu fie decăzute din termen.
În 27 iulie, Ministerul Administraţiei şi Internelor anunţa că listele electorale permanente au fost reactualizate la data de 10 iulie, pe acestea fiind înscrise 18.292.514 de persoane cu drept de vot.
De asemenea, într-o precizare a Institutul Naţional de Statistică (INS) se arată că, în conformitate cu Constituţia şi legile electorale în vigoare, Guvernul trebuie să asigure exercitarea dreptului la vot tuturor cetăţenilor români în vârstă de 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv şi cărora nu le-au fost interzise drepturile electorale.
Punerea în practică a acestei obligaţii se realizează prin înscrierea cetăţenilor români cu drept de vot în listele electorale permanente pe principiul locului de domiciliu (legal) înscris în actele de identitate, indiferent dacă la data desfăşurării scrutinului electoral persoanele respective sunt sau nu sunt prezente pe teritoriul naţional.
Listele electorale permanente sunt documente nominale care se întocmesc şi se actualizează de către DEPABD prin prelucrarea şi selectarea datelor privind cetăţenii cu drept de vot cuprinşi în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor.
Totodată, INS precizează că, începând cu anul 2007, şi cetăţenii Uniunii Europene îşi pot exercita dreptul de vot în comuna, oraşul, municipiul în care îşi au domiciliul sau reşedinţa.
INS, pornind de la datele recensământului populaţiei şi pe baza fenomenelor demografice (natalitatea şi mortalitatea) şi de migraţie internă şi migraţie externă (emigraţia şi imigraţia), calculează şi publică date privind populaţia stabilă la 1 ianuarie şi la 1 iulie ale fiecărui an.
Conform definiţiilor internaţionale, nu sunt cuprinşi în populaţia stabilă a ţării: cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România plecaţi în străinătate pe o perioadă de cel puţin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe o perioadă îndelungată); cetăţenii străini sau fără cetăţenie veniţi în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).
"În consecinţă, este incorect a se face comparaţii între doi indicatori între care există diferenţe semnificative din punct de vedere al sferei de cuprindere şi care au rol diferit în evaluarea şi caracterizarea populaţiei unei ţări, respectiv: populaţia legală (calculată de către DEPABD) care cuprinde toţi cetăţenii cu domiciliul legal în România la un moment dat; populaţia stabilă (calculată de către INS la 1 ianuarie respectiv la 1 iulie ale fiecărui an) care cuprinde cetăţenii care au o reşedinţă şi sunt prezenţi sau au declarat că vor fi prezenţi 12 luni (perioadă neîntreruptă) pe teritoriul României", a precizat INS.
Potrivit sursei citate, dacă, istoric, între cei doi indicatori nu au fost diferenţe consistente, după anul 1990 diferenţele au crescut considerabil.
"Pentru România de azi, confruntată cu un fenomen masiv de migraţie externă, faptul că populaţia stabilă este sensibil mai mică decât populaţia legală, considerăm că tehnic nu trebuie să mai surprindă pe nimeni", se mai arată în comunicatul INS.