Presa internaţională analizează şi comentează situaţia din România înaintea referedumului

După aproape 23 de ani de la prăbuşirea uneia dintre cele mai represive dictaturi din Europa, românii trăiesc în continuare într-o democraţie care funcţionează prost, aşa cum arată recentul "puseu de febră" care a îngrijorat Europa, scrie vineri AFP, într-o analiză semnată de Isabelle Wesselingh, intitulată "România, o tânără democraţie europeană suferindă", care citează opiniile unor analişti români şi străini.

Între cauzele "bolii" se află "partidele politice clientelare care reprezintă mai degrabă grupuri de interese economice decât o ideologie şi al căror scop este să deţină toate frâiele puterii, nu să apere interesul public", apreciază Mircea Kivu, citat de agenţia franceză.

Tot între cauze se află o societate civilă uneori instrumentalizată, alteori incapabilă să se mobilizeze pentru a cere mai mult respect faţă de democraţie, este de părere Jean-Michel de Waele, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Liberă din Bruxelles.

În tabloul nu întotdeauna îmbucurător al democraţiei române, justiţia este o sursă de speranţă, apreciază experţii citaţi, iar pentru viitor supravegherea Uniunii Europene va fi crucială, subliniază ei.

Europa urmăreşte cu interes să vadă ce se va întâmpla duminică, scrie Vlad Odobescu pentru cotidianul american USA TODAY, într-un amplu material intitulat "Vot crucial duminică în timp ce România înclină spre autocraţie", preluat de numeroase publicaţii americane. Criza politică din România ar putea afecta ani de progrese democratice, iar analiştii afirmă că Occidentul ar trebui să acţioneze mai decisiv pentru a opri regresele unor ţări din Europa de Est ca Ungaria şi Bulgaria, înaintea unei reveniri la autocraţie.

"Există o extraordinară fragilitate a instituţiilor democratice din România şi din unele locuri în Europa Centrală", apreciază Heather Conley, directoarea de programe pentru Europa din cadrul Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale de la Washington, care subliniază, pentru USA Today, că, "în pofida străbaterii unei căi foarte, foarte lungi în ultimii 20 de ani, asistăm la o regresie în domeniul democraţiei şi statului de drept".

Această conversie a fost deosebit de memorabilă în România, apreciază cotidianul american, reamintind că dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu şi soţia sa au fost judecaţi şi executaţi în ziua de Crăciun, în 1989. În cei 23 de ani scurşi de atunci, România a fost nevoită să suporte o corupţie endemică, să facă faţă unei economii şubrede şi să impună respectarea drepturilor omului. În urma acestor schimbări, ţara a devenit membră UE şi NATO, dar nu a reuşit să depăşească tradiţia acaparării puterii, veche de secole, apreciază USA Today.

FINANCIAL TIMES scrie într-un material intitulat "Votul privind destituirea preşedintelui poate pecetlui viitorul ţării" că referendumul de duminică poate însemna sfârşitul carierei politice a lui Traian Băsescu, un fost căpitan de vas care a fost cândva unul dintre cei mai populari politicieni, dar care şi-a văzut popularitatea afectată de măsurile de austeritate impuse în 2010. Sondajele de opinie arată că doi din trei români ar vota pentru demiterea sa, notează publicaţia.

Însă referendumul va fi valid doar dacă la urne se vor prezenta 50 la sută dintre cei 18,3 milioane de români cu drept de vot, un prag care pare de neatins într-o ţară în care "oboseala alegătorilor" atinge un nivel înalt, subliniază FT. În plus, cele aproximativ trei milioane de români care au emigrat în străinătate în ultimii ani pot fi, de asemenea, "reticenţi" faţă de vot, notează publicaţia citând sociologi. În schimb, Băsescu, aflat la putere din 2004, a decis să încurajeze absenteismul la vot pentru ca să îşi poată duce la capăt al doilea mandat.

"Mari manifestaţii la Bucureşti cu trei zile înainte de referendum", scrie LE MONDE în ediţia electronică de joi, referindu-se la mitingurile de susţinere sau pentru denunţarea suspendării lui Băsescu, care ilustrează, în opinia publicaţiei, disensiunile profunde din rândul electoratului.

Cotidianul francez citează Uniunea Social-Liberală (USL), potrivit căreia aproximativ 35.000 de persoane au ieşit pe stradă joi pentru a cere destituirea preşedintelui român, dar şi pe organizatorii reuniunii concurente, care a anunţat că aproximativ 9.000 de persoane au protestat faţă de supendarea şefului statului din funcţie.