Vizita premierului român la Bruxelles, comentată pe larg de presa internaţională

"Presa internaţională acordă spaţii largi, joi şi vineri, vizitei la Bruxelles a premierului român Victor Ponta, pe fondul situaţiei tensionate din ţară, şi prezintă în detaliu reacţiile liderilor europeni, care au cerut respectarea statului de drept în România.

Uniunea Europeană l-a somat joi pe premierul român Victor Ponta să "restaureze puterile Curţii Constituţionale" şi să "nominalizeze un Avocat al Poporului susţinut de către toate partidele" politice, iar premierul a promis imediat să dea curs solicitărilor UE, scrie AFP, după vizita lui Victor Ponta la Bruxelles.

Agenţia subliniază, de asemenea, că tratatul de la Lisabona se afla ostentativ pe masă când preşedintele UE, Herman Van Rompuy l-a primit pe Ponta, ceea ce indică hotărârea liderilor europeni. Articolul 7 al tratatului prevede suspendarea dreptului de vot al unui stat UE în cazul unei "încălcări grave" a drepturilor fundamentale, dar nu a fost utilizat niciodată.

Însă, subliniază AFP citând surse comunitare, deşi membrii Comisiei denunţă "o lovitură de stat" constituţională în România, o recurgere la articolul 7 este încă departe de a fi pusă în practică.

Agenţia REUTERS citează un comunicat al biroului preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, în care acesta se declară "profund preocupat" de recentele evenimente din România, din punctul de vedere al independenţei justiţiei şi situaţiei statului de drept.

Totodată, aceasta precizează că premierul român este hotărât să îl destituie pe preşedinte. "Am făcut tot ce am putut pentru a coabita. El a acţionat împotriva Guvernului şi a Parlamentului", le-a declarat Victor Ponta jurnaliştilor reuniţi la Bruxelles. "Ştiu foarte bine că pe o navă nu este decât un singur căpitan, dar România nu este o navă", a adăugat el.

Sub titlul "România: justiţia va tranşa războiul liderilor", cotidianul francez LE FIGARO subliniază că premierul român a promis să lase Curtea Constituţională să arbitreze diferendul cu preşedintele Traian Băsescu.

Publicaţia subliniază însă că presiunea externă a crescut în ultimele zile asupra României. "După Hillary Clinton şi Angela Merkel, maşinăria europeană a trecut la acţiune", comentează Le Figaro. La rândul său, Herman Van Rompuy a subliniat că respectarea statului de drept este "nucleul dur al construcţiei europene". Publicaţia explică, de asemenea, că UE dispune de două pârghii pentru a aduce Bucureştiul pe calea corectă. Mai întâi este vorba despre menţinerea României într-o procedură de supraveghere politică, Mecanismul de Cooperare şi Verificare, şi apoi, indirect, de intrarea României în spaţiul Schengen.

Criza constituţională din România pare să fie aproape de o soluţie, scrie cotidianul american NEW YORK TIMES, subliniind că în acest fel sunt calmate temerile cu privire la intensificarea instabilităţii politice în estul Uniunii Europene. Acesta subliniază că o criză similară a avut loc în Ungaria, generând îngrijorări cu privire la capacitatea Uniunii Europene de a-şi proteja valorile centrale în faţa noilor democraţii care le ameninţă.

New York Times îl citează, de asemenea, pe Stelian Tănase, care susţine că ultimele evenimente din România reprezintă cel mai recent capitol din "războiul" între principalele două "clanuri" politice din ţară.

Cotidianul publică, de asemenea, un editorial semnat de Kim Lane Scheppele şi postat pe blogul afiliat NYT al lui Paul Krugman , economist, jurnalist şi eseist laureat al premiului Nobel pentru Economie în 2008, şi intitulat "Separaţia între justiţie şi politică în România".

Scheppele subliniază că această criză politică "ajută la înţelegerea a ceea ce este juridic, ce este politic şi unde linia dintre cele două este neclară". "Politica obişnuită a partidelor este un sport de contact care poate genera multă patimă, dar este perfect legală. Un comportament care distruge Constituţia trece graniţa în teritoriul revoluţionar. Aceste acţiuni ale Guvernului Ponta combină politica partinică polarizată cu o revoluţie pentru distrugerea Constituţiei", comentează Scheppele.

BBC prezintă pe scurt avertizările Uniunii Europene şi atrage atenţia că duelul Ponta-Băsescu a blocat procesul de luare de decizii în România.

La rândul său, CHRISTIAN SCIENCE MONITOR explică, într-un articol amplu, "de ce preşedintele României se confruntă cu un vot de demitere", subliniind că această situaţie demonstrează slăbiciunea tranziţiei postcomuniste a României.

După controversele privind intensificarea autoritarismului în Rusia, Ucraina şi Ungaria şi schimbări similare în Slovacia şi Macedonia, precum şi în alte zone ale regiunii, România este ultima care arată semne ale unei democraţii slabe, comentează cotidianul.

Pe de altă parte, WALL STREET JOURNAL atrage atenţia că problemele politice din România au generat îndoieli cu privire la capacitatea ţării de a întruni cerinţele acordului de împrumut convenit cu UE şi FMI.

DEUTSCHE WELLE afirmă că preşedintele CE Jose Manuel Barroso a declarat că premierul român a fost de acord, în cadrul întâlnirii de la Bruxelles de joi, să furnizeze asigurări urgent şi în scris cu privire la îngrijorările UE.

FINANCIAL TIMES scrie că Ponta a făcut turul instituţiilor de la Bruxelles în încercarea de a calma îngrijorările oficialilor europeni. Aceştia afirmă că Ponta a fost de acord să respecte recomandările lor, însă analiştii avertizează că UE are la dispoziţie puţine instrumente pentru a forţa Guvernul român să se conformeze. "UE nu poate face mare lucru deoarece statele membre au fost întotdeauna atente să menţină foarte limitată competenţa UE asupra problemelor lor interne constituţionale", afirmă Heather Grabbe, directoarea Institutului Open Society din Bruxelles.

Săptămânalul THE ECONOMIST susţine, în ediţia sa tipărită, că atât Ponta, cât şi Băsescu au defectele lor, dar premierul luptă "murdar chiar şi după standardele româneşti". El a exploatat noua majoritate parlamentară ca să îl suspende pe Băsescu, a confiscat controlul asupra câtorva instituţii presupus independente şi a schimbat regulile pentru referendumul de demitere a preşedintelui, care va avea loc la 29 iulie.

Situaţia din România generează comentarii şi în presa germană, scrie Deutsche Welle. Astfel RHEINISCHE POST face o comparaţie între Ungaria şi România, afirmând că deşi Viktor Orban este un anticomunist feroce, iar Ponta un tehnocrat roşu, cei doi folosesc metode izbitor de asemănătoare şi dau dovadă de aceeaşi insolenţă în tentativele de a supune propriei lor voinţe aparatul de stat, justiţia şi de a-şi exercita controlul asupra Parlamentului. "Cât de stabile politic şi de mature au fost realmente ţări precum Ungaria şi România, dacă deja la câţiva ani după primirea lor în UE, fundamentele statului de drept se destramă precum o podea putredă?", se întreabă retoric cotidianul.

Într-un amplu articol publicat în cotidianul berlinez TAZ şi intitulat "Acuzaţie în faţa oglinzii", scriitorul Jan Koneffke trece în revistă câteva dintre meritele şi erorile comise de Băsescu în timpul mandatului său. El susţine că preşedintele nu s-a făcut vinovat de încălcarea Constituţiei, "vina" sa rezidând în sprijinul acordat acelor forţe care, la fel ca fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, au contribuit la progresul edificării unei justiţii independente. Din acest motiv, Băsescu a reuşit să-şi atragă ura clasei politice corupte, indiferent de înregimentarea membrilor ei în aripa dreaptă sau cea stângă a spectrului politic, conchide scriitorul german.

DIE ZEIT titrează: "Mai este România o democraţie?". Semnatarul textului consideră că primirea ţării în 2007 în Uniunea Europeană ar putea trece drept un răspuns afirmativ. Numai că acest "da" a fost de la început atenuat şi de un "dar", iar în iulie 2012, când UE va emite raportul de ţară, afirmaţia nu va mai putea fi în nici un caz categorică.

La rândul său revista FOCUS atrage atenţia asupra scindării Uniunii Europene în privinţa reacţiei faţă de situaţia din România.

Premierul român Victor Ponta a efectuat miercuri şi joi un adevărat maraton la Bruxelles, încercând să convingă mediile europene că reformele pe care le-a lansat sunt democratice şi nu contravin regulilor fundamentale UE, dar fără să reuşească, a comentat şi LE MONDE, ca o concluzie la vizita acestuia în capitala europeană."