Peste o treime dintre români cred că liceele cu promovabilitate 0 la bacalaureat trebuie desfiinţate

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, a crescut proporţia persoanelor care consideră că liceele cu promovabilitate 0 la sută ar trebui desfiinţate, cu această soluţie fiind de acord, parţial sau total, peste o treime dintre intervievaţi (36 la sută în 2012, comparativ cu 24 la sută în 2011).

Persoanele cu studii elementare (41,4 la sută) şi locuitorii din mediul rural (39,2 la sută) sunt categoriile care susţin cel mai mult această măsură.

Tot o creştere procentuală se remarcă şi în rândul persoanelor care consideră că profesorii care au avut elevi cu rezultate bune la examenul de bacalaureat ar trebui premiaţi, un total de 82 la sută fiind de acord parţial sau total cu această soluţie în 2012, comparativ cu 74 la sută anul trecut.

În ceea ce priveşte rezultatele slabe obţinute de elevi, anul acesta, la examenul de bacalaureatul din iunie-iulie, 44,2 la sută dintre respondenţi consideră că elevii înşişi sunt vinovaţi pentru faptul că aproximativ 55 la sută dintre cei examinaţi nu au luat note de trecere. Sistemul educaţional din România (17 la sută), profesorii (13,3 la sută), ministrul învăţământului (7,1 la sută) şi părinţii (5,8 la sută) sunt de asemenea menţionaţi printre vinovaţi.

Persoanele intervievate în 2012 tind să considere că, în acest an, examenul de bacalaureat a fost organizat mai puţin bine comparativ cu anul trecut, cei mai mulţi dintre ei (47 la sută) considerând, însă, în continuare că, în ultimii doi ani, acest examen a fost organizat ceva mai bine sau mult mai bine decât în anii precedenţi.

Cu cât au un nivel al şcolarităţii mai ridicat, cu atât respondenţii consideră, în proporţie mai mare, că examenul de bacalaureat a fost organizat ceva mai bine sau mult mai bine decât în anii precedenţi.

Comparativ cu 2011, creşte semnificativ proporţia persoanelor intervievate care sunt de părere că rezultatele obţinute la bacalaureat în acest an corespund realităţii, de la 72 la sută la 83 la sută anul acesta.

Mai puţin convinşi de acest fapt sunt respondenţii care se află la extremele scalei de vârstă (sub 35 şi peste 65), în timp ce, odată cu creşterea gradului de şcolarizate, respondenţii consideră într-o proporţie mai mare cum că rezultatele corespund realităţii. De asemenea, 87 la sută din persoanele din mediul urban dau acest răspuns, în timp ce, în rândul celor din mediul rural, proporţia este de 78 la sută.

Faţă de 2011, scade ponderea celor care consideră că la examenul de bacalaureat s-ar fi fraudat în mare sau foarte mare măsură (de la 22 la sută la 14 la sută) şi creşte cea a persoanelor care sunt de părere că s-ar fi fraudat în foarte mică măsură (de la 31 la sută la 46 la sută).

Cât priveşte starea actuală a învăţământului românesc, opiniile tind să fie favorabile faţă de anul trecut, când era apreciată drept bună sau foarte bună de 30 la sută dintre respondenţi, faţă de 37 la sută în prezent.

"Femeile tind să fie convinse de faptul că starea învăţământului este bună în proporţie uşor mai ridicată decât bărbaţii, la fel persoanele din mediul rural comparativ cu cele din mediul urban; de asemenea, cu cât sunt mai educaţi, cu atât respondenţii evaluează starea învăţământului românesc ca fiind proastă sau foarte proastă în proporţie mai ridicată. Cei mai sceptici din acest punct de vedere sunt locuitorii din Sudul ţării (31 la sută), în timp ce moldovenii sunt cei mai optimişti (43 la sută)", rezultă din studiu.

Aceeaşi cercetare arată o creştere a ponderii celor care au o părere foarte bună despre utilizarea camerelor video de supraveghere în timpul desfăşurării probelor de la bacalaureat, de la 35 la sută anul trecut la 47 la sută în iulie 2012.

În 2012, la fel ca anul trecut, majoritatea respondenţilor tind să afirme că rezultatele obţinute la bacalaureat îi vor responsabiliza pe elevii care vor susţine acest examen în anii viitori.

Procentul celor care consideră că inspectoratele judeţene şi direcţiunile şcolilor cu rezultate proaste la examenul de bacalaureat ar trebui sancţionate a crescut în acest an de la 43 la 51 la sută, comparativ cu 2011.

Nu se remarcă, în schimb, modificări la nivelul percepţiei implicării părinţilor în ceea ce priveşte pregătirea copiilor lor: 92 la sută dintre respondenţi susţin că este necesară mai multă implicare din partea părinţilor.

La fel ca în 2011, şi în acest an, trei din patru români consideră că introducerea sistemului de co-plată a educaţiei pentru familiile înstărite şi acordarea de cupoane gratuite şi burse sociale pentru familiile care au un venit mai mic sau situaţii sociale precare ar fi o soluţie bună pentru România.

Studiul Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) a fost realizat luni, pe un eşantion de 1.303 persoane de 18 ani şi peste, eroarea maximă tolerată fiind de ± 2,8 la sută.