CE: Aproximativ 15 milioane de copii din UE au nevoi speciale de integrare şi educare

Raportul "Educaţie şi dizabilităţi/nevoi speciale - politici şi practici în materie de educaţie, formare şi ocupare a forţei de muncă pentru studenţii cu dizabilităţi şi nevoi educaţionale speciale în UE" a fost elaborat pentru CE de NESSE (reţeaua independentă de experţi în ştiinţe sociale ale educaţiei şi formării) şi arată că, în ciuda angajamentelor asumate de statele membre de a promova educaţia favorabilă incluziunii, copiii cu nevoi educaţionale speciale şi adulţii cu dizabilităţi continuă să se confrunte cu probleme.

Mulţi sunt plasaţi în instituţii segregate, iar cei din instituţiile educaţionale normale primesc adesea un sprijin necorespunzător, rezultă din raport.

În consecinţă, statele membre sunt invitate să depună eforturi mai serioase pentru a dezvolta sisteme de educaţie favorabile incluziunii şi pentru a înlătura obstacolele cu care se confruntă grupurile vulnerabile în ceea ce priveşte participarea şi succesul în educaţie, formare şi ocuparea forţei de muncă.

"Trebuie să ne intensificăm eforturile de a oferi politici educaţonale favorabile incluziunii finanţate adecvat, dacă dorim să îmbunătăţim vieţile copiilor cu nevoi educaţionale speciale şi ale adulţilor cu dizabilităţi. Este momentul să ne respectăm angajamentele asumate. Educaţia favorabilă incluziunii nu este o opţiune extra; este o necesitate de bază. Trebuie să îi aşezăm pe cei mai vulnerabili în centrul acţiunilor noastre de a obţine o viaţă mai bună pentru toţi", a declarat comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, Androulla Vassiliou.

În privinţa cetăţenilor UE care au o dizabilitate şi a copiilor cu nevoi educaţionale speciale, raportul arată că, în unele cazuri, aceştia sunt privaţi complet de oportunităţi educaţionale, precum şi de ocuparea unui loc de muncă.

Copiii cu nevoi educaţionale speciale părăsesc frecvent şcoala fără calificări sau slab calificaţi, înainte de trecerea la o formare specializată care poate, în unele cazuri, mai curând să le afecteze perspectivele profesionale, decât să le extindă.

Potrivit aceluiaşi raport, persoanele cu dizabilităţi sau cu nevoi educaţionale speciale au mai mari şanse să fie şomeri sau inactivi din punct de vedere economic. Chiar cei care au un relativ succes pe piaţa locurilor de muncă adesea câştigă mai puţin decât omologii lor fără dizabilităţi.

În toate statele membre, copiii defavorizaţi (în special băieţii) din minoritatea etnică romă şi din medii defavorizate din punct de vedere socio-economic sunt suprareprezentaţi în şcolile pentru copii cu nevoi speciale, se mai arată în raport.

Totodată, raportul pune problema dacă sistemele educaţionale speciale nu sporesc cumva izolarea elevilor care sunt deja marginalizaţi din punct de vedere social, reducându-le mai degrabă şansele în viaţă,decât să le îmbunătăţească.

Conform cercetărilor, aceşti copii ar putea fi înscrişi la şcolile normale dacă s-ar investi mai mult în dezvoltarea competenţelor lor lingvistice şi dacă ar exista o mai mare sensibilitate la diferenţele culturale.

De asemenea, raportul evidenţiază diferenţe mari între statele membre în ceea ce priveşte modul în care sunt identificaţi copiii cu nevoi speciale, precum şi în ceea ce priveşte plasarea lor în şcoli normale sau speciale.

De exemplu, în regiunea Flandra din Belgia, 5,2 la sută dintre elevii cu nevoi speciale se află în şcoli speciale segregate, în timp ce în Italia procentul este doar de 0,01 la sută.

Raportul sugerează că mai sunt multe de făcut pentru armonizarea definiţiilor şi îmbunătăţirea colectării datelor, pentru a permite ţărilor să îşi compare mai eficient abordările şi să înveţe reciproc din experienţa acumulată, se mai precizează în raport.

Documentul prezentat de CE mai arată că, deşi elevii cu deficienţe profunde pot fi dificil de inclus în medii normale de învăţământ sau ar putea fi mai bine îngrijiţi în medii separate, există din ce în ce mai multe dovezi că un număr foarte mare de studenţi cu dizabilităţi/nevoi educaţionale speciale pot fi integraţi în sistemul normal de învăţământ şi că o educaţie de calitate favorabilă incluziunii este bună pentru toţi cursanţii;

Potrivit sursei citate, s-au pus deja în practică mai multe iniţiative ale UE pentru consolidarea învăţământului pentru persoane cu nevoi speciale, printre care şi cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale, care încurajează statele membre să asigure integrarea cu succes a tuturor celor care învaţă, inclusiv a celor cu nevoi speciale.

În ultimul trimestru din acest an, Comisia va publica un document de lucru privind echitatea în educaţie şi formare profesională.