MECTS: Consiliul Naţional de Etică, singurul abilitat să decidă sancţiuni privind faptele de plagiat

Potrivit unui comunicat de presă al MECTS transmis, vineri, agenţiei MEDIAFAX, Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI) este un organism consultativ, la nivel naţional, alcătuit pe criterii de prestigiu profesional şi moral din care pot face parte cadre didactice şi cercetători, având cel puţin titlul de conferenţiar sau de cercetător ştiinţific II ori titluri echivalente obţinute în străinătate, potrivit articolului 217, alineatul 1 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Normele de bună conduită, abaterile de la aceste norme (inclusiv fapta de plagiat), procedura de analiză, precum şi sancţiunile pentru nerespectarea acestora sunt prevăzute de Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, cu modificările şi completările ulterioare.

"În concluzie, «faptele de plagiat» sunt abateri disciplinare conform Legii nr. 1/2011, Consiliul Naţional de Etică fiind singurul organism abilitat să le constate şi să stabilească sancţiunile pe care ulterior le pun în aplicare, după caz, MECTS, CNATDCU, ANCS etc.", a precizat Ministerul Educaţiei.

Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) este un organism consultativ, la nivel naţional, alcătuit pe criterii de prestigiu profesional şi moral din care pot face parte cadre didactice şi cercetători, având cel puţin titlul de conferenţiar sau de cercetător ştiinţific II ori titluri echivalente obţinute în străinătate, potrivit articolului 217, alineatul (1) din Legea educaţiei naţionale.

Potrivit atribuţiilor prevăzute de articolului 219, alineatul 1 din Legea educaţiei, CNATDCU propune un set de standarde minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calităţii de conducător de doctorat şi a atestatului de abilitare. Aceste standarde se adoptă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Standardele minimale de acceptare de către CNATDCU a dosarului pentru obţinerea atestatului de abilitare nu depind de funcţia didactică sau gradul profesional al candidatului şi sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar.

CNATDCU verifică anual, la solicitarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau din proprie iniţiativă, modul de desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universităţi. Raportul de verificare instituţională este prezentat ministrului Educaţiei, specificând concluzii bazate pe date şi documente.

Totodată, CNATDCU prezintă un raport anual Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului privind resursa umană pentru activităţile didactice şi de cercetare din învăţământul superior, în baza unor indicatori specifici şi poate avea alte atribuţii stabilite prin lege sau prin regulamentul de organizare şi funcţionare.

Înfiinţarea, regulamentul de organizare şi funcţionare, structura şi componenţa CNATDCU se stabilesc prin ordin al ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, conform articolului 217, alineatul 3 din Legea 1/2011.

Totodată, într-o notă privind sesizările de plagiat, aprobată în mai 2011 de Cătălin Baba, care în acea perioadă era secretar de stat, se arăta că în urma intrării în vigoare a Legii educaţiei au fost înregistrate la MECTS şi repartizate la Direcţia Generală Învăţământ Superior, Echivalarea şi Recunoaşterea Studiilor şi Diplomelor (DGISERSD) mai multe sesizări privind abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară.

Potrivit articolului 301 din Legea educaţiei, "constituie abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară: a) plagierea rezultatelor sau publicaţiilor altor autori; b) confecţionarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive; c) introducerea de informaţii false în solicitările de granturi sau de finanţare".

Atribuţiile şi competenţele în legătură cu analizarea şi soluţionarea abaterilor de la etica universitară şi buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară sunt pevăzute în articolele 306, 323 şi 325 din Legea educaţiei.

Potrivit articolului 306, "la nivelul fiecărei universităţi funcţionează comisia de etică universitară". Această comisie "analizează şi soluţionează abaterile de la etica universitară, pe baza sesizărilor sau prin autosesizare, conform Codului de etică şi deontologie universitară.

Conform articolului 323, "Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării analizează cazurile referitoare la încălcarea regulilor de bună conduită în cercetare-dezvoltare, în urma sesizărilor sau prin autosesizare, şi emite hotărâri prin care se stabileşte vinovăţia sau nevinovăţia persoanei sau persoanelor în cauză; în cazul hotărârilor privind vinovăţia, hotărârile stabilesc şi sancţiunile ce urmează a fi aplicate, conform legii".

Articolul 325 prevede: "Se interzice ocuparea posturilor didactice şi de cercetare de către persoane cu privire la care s-a dovedit că au realizat abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară, stabilite conform legii. Se anulează concursul pentru un post didactic sau de cercetare ocupat, iar contractul de muncă cu universitatea încetează de drept, indiferent de momentul la care s-a dovedit că o persoană a realizat abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitata universitară. Constatarea abaterilor se face de către Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, conform legii".

Având în vedere aceste prevederi, DGISERSD arăta în mai 2011 că a redirecţionat sesizările către ANCS - Consiliul Naţional de Etică, iar acestea au fost returnate Direcţiei cu menţiunea că "sesizăriler respective nu intră în aria de atribuţii şi competenţe a Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării".

Directorul DGISERSD solicita secretarului de stat pentru învăţământ superior din acea perioadă, Cătălin Baba, să aprobe redirecţionarea sesizărilor către Consiliul Naţional de Etică. Cererea a fost aprobată de Cătălin Baba în 19 mai 2011.

Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis, în şedinţa de vineri, că premierul Victor Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat, fiind propusă Ministerului Educaţiei retragerea titlului de doctor.

Decizia Consiliului a fost luată prin votul celor 13 membri prezenţi din totalul de 21.

În urma acestei decizii, CNATDCU a trimis Ministerului Educaţiei propunerea de retragere a titlului de doctor al lui Ponta.

Preşedintele Consiliului General al CNATDCU, Marius Andruh, a declarat că a fost analizată, pagină cu pagină, o lucrare de 307 pagini, constatându-se că 85 dintre acestea sunt copieri fără indicarea sursei, foarte uşor de detectat.

Ministrul interimar al Educaţiei, Liviu Pop, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, că toate deciziile luate vineri de Consiliul General al CNATDCU sunt nule, întrucât nu a fost întrunit cvorumul de 14 membri, necesar pentru ca şedinţa să fie statutară.

"Toate deciziile luate vineri de Consiliul General al CNATDCU sunt nule pentru că nu a fost întrunit cvorumul necesar unei şedinţe statutare, respectiv două treimi din totalul de 20 de membri", a spus ministrul.

Pop a mai declarat că deciziile trebuiau votate de 14 dintre cei 21 de membri ai Consiliului General.

Cvorumul de două treimi pentru aprobarea deciziilor în Consiliul General este menţionat atât în actualul regulament de funcţionare, cât şi în cel anterior.

Ministrul a adăugat că va analiza luni modul în care a fost luată decizia privind plagiatul premierului Victor Ponta.

Totodată, ministrul Liviu Pop, care a emis joi un ordin de reorganizare a CNATDCU, susţine că acest for nu are competenţă să ia decizii în acest sens.