Reducerea la jumătate a timpului petrecut la farmacie, creşterea performanţei in sistemul de sănătate, ceea ce va aduce la buget economii de cel puţin 10%, sunt avantaje ale prescripţiei electronice, în opinia noului şef al CNAS, dr. Doru Bădescu.
"Suntem o ţară cu 41,7 milioane de reţete pe an. Miza mea este ca banul asiguratului să fie cheltuit cât mai eficient”, a declarat pentru MEDIAFAX dr. Doru Bădescu, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), care lansează luni sistemul prescripţiei electronice.
Sistemul, care intră în funcţiune de luni 2 iulie, îşi propune ca până la sfârşitul acestui an cel puţin 80% din reţete să fie în noul format, trecerea completă la sistemul electronic fiind prevăzută pentru 1 ianuarie 2013, când prescrierea electronică şi eliberarea medicamentelor compensate se vor face exclusiv în sistemul prescripţiei electronice (online şi offline).
Miza acestui sistem este uriaşă, în condiţiile în care valoarea medie a unei reţete în 2011 a fost de 130,9 lei, la o medie de aproximativ două reţete anual pe cap de locuitor. Odată cu introducerea acestui sistem, CNAS va primi raportări electronice, uşor de verificat, atât de la medici, cât şi de la farmacişti, astfel încât va putea compara dacă ceea ce prescriu medicii se regăseşte în ceea ce farmaciile eliberează la preţuri compensate. Până acum, ar fi fost necesară o armată de oameni pentru orice verificare, deoarece reţetele medicilor sunt arhivate şi stocate pe hârtie.
"În ţările în care acest sistem a fost introdus, economiile la buget s-au situat între 10 şi 20% din valoarea facturilor", spune dr. Doru Bădescu. El adaugă: "Mecanismul reţetei electronice ne asigură că sistemul nu va mai putea fi folosit decât pentru binele pacienţilor, medicilor şi farmaciştilor. Cei care vor să facă medicină de calitate, onest şi performant vor fi ajutaţi de sistemul pe care îl lansăm la 2 iulie "
Pentru pacient, noul sistem înseamnă că va primi tot o reţetă, emisă electronic, însă boala nu va mai fi menţionată explicit, ci va fi înlocuită de un cod, pentru confidenţialitate. De asemenea, pacientul va putea cumpăra medicamentele fracţionat de la mai multe farmacii, reţeta electronică funcţionând în regimul a maximum şapte reţete separate. Fracţionarea se referă numai la medicamentele luate separat, nu şi la cantitatea unui medicament.
Un alt avantaj va fi acela că pacientul va sta mai puţin la coadă în farmaciile echipate cu cititorul de cod de bare, respectiv un minut si jumătate în medie, faţă de 5-6 minute în actualul sistem.
În opinia preşedintelui CNAS, rolul medicului este să explice reţeta şi să dea denumirea şi preţul medicamentului, astfel încât pacientul să aibă o gamă mai largă de opţiuni, inclusiv generice.
Iniţiativa permite de asemenea pacienţilor să intre în posesia medicamentelor la orice farmacie - din judeţul de reşedinţă, deocamdată.
"Practic, pacientul poate să găsească un preţ mai bun şi mai aproape de casă", spune dr. Bădescu.
Medicii vor fi stimulaţi să treacă rapid la utilizarea reţetei electronice, astfel că aceia care reuşesc să utilizeze acest sistem în peste 70% din cazuri primesc 100 lei pe lună.
Dr. Doru Bădescu apreciază că şi "greşelile se vor micşora", mai ales că până la sfârşitul anului CNAS intenţionează ca "sistemul să includă şi recomandări, dozări şi corelaţii între indicaţii şi contraindicaţii, care vor ajuta medicul în momentul prescrierii".
Estimările CNAS sunt ca în prima lună să se ajungă la aproximativ 10% din reţete prescrise şi eliberate în noul sistem, urmând ca în 2-3 luni să se ajungă la aproximativ de 40-50%. Din totalul de 11.000 medici de familie, peste 90% au certificate digitale, fapt care le va permite emiterea reţetelor compensate în sistemul electronic.
În ceea ce priveşte viziunea asupra mandatului său la conducerea CNAS, dr. Doru Bădescu spune că în calitate de medic militar vede necesară stabilirea precisă a locului şi rolului, a drepturilor şi obligaţiilor medicului, farmacistului, asiguratului şi asiguratorului.
"Cu toate că nu sunt chirurg, trebuie să operez fără anestezie: nu amputare, ci chirurgie plastică, astfel încât această instituţie să arate o faţă mai umană, mai caldă, mai transparentă către publicul nostru principal: românii care îşi caută sănătatea", explică el.