Fedorca: Afişarea rezultatelor la evaluarea naţională nu va fi întârziată de controversa baremului

Anunţul a fost făcut joi de Stelian Fedorca, secretar de stat pentru învăţământ preuniversitar la Ministerul Educaţiei.

Fedorca a mai spus că, după examen, ministerul ar urma să stabilească, în urma unei analize, care profesor a greşit legat de cerinţa la limba română ce a împărţit, practic, elevii, părinţii şi profesorii în tabere susţinând variante de răspuns diferite.

"O mare parte dintre lucrări a fost recorectată. Acţiunea va lua sfârşit, joi, la ora 21. Rezultatele vor fi afişate, conform calendarului, vineri, până la ora 14.00. Apoi, vor fi depuse contestaţiile", a spus Fedorca.

Contestaţiile vor fi soluţionate în 30 iunie şi 1 iulie, iar rezultatele finale vor fi afişate la 2 iulie, potrivit calendarului examenului.

Secretarul de stat a precizat că subiectele au fost elaborate în perioada 2011-2012 de către o echipă formată din 240 de profesori. Apoi, o altă echipă a selectat mai multe variante din care, în final, au rămas cele zece care au fost sigilate. "Cei 240 de sprofesori au fost selectaţi prin apel public", a adăugat Fedorca.

Întrebat de ce Ministerul Educaţiei nu a anulat din barem cerinţa controversată, Fedorca a spus că "o parte dintre elevi nu a răspuns deloc, iar alţii au greşit".

Ministrul interimar al Educaţiei, Liviu Pop, a decis, miercuri seară, schimbarea baremului probei de limba română de la evaluarea naţională, astfel încât să fie punctate ambele răspunsuri ("subiectivă" şi "predicativă") care au generat controversa legată de una dintre cerinţe. Decizia, au spus reprezentanţii ministerului, se fundamentează pe mai multe argumente ale specialiştilor în limba română.

"Una dintre cele mai importante opinii a venit din partea Academiei Române. Reprezentanţii Institutului Lingvistic «Iorgu Iordan - Al. Rosetti », cel mai important for în domeniul normării gramaticii limbii române, susţin că în speţa care a făcut obiectul dezbaterii răspunsul este ambivalent - atât subiectivă, cât şi predicativă, în funcţie de context sau de intonaţie, lucru subliniat de Gramatica Academică a Limbii Române (GLAR), conform aceloraşi surse. La rândul lor, cadrele didactice specializate în limba şi literatura română au remarcat aceeaşi ambuiguitate a răspunsurilor. Al treilea argument care a determinat decizia a fost procentul aproximativ egal al elevilor care au răspuns pe cele două variante, respectiv 42% subiectivă şi circa 40% predicativă. Acest fapt reflectă indubitabil opiniile formulate de specialişti", s-a precizat într-un comunicat remis MEDIAFAX, miercuri seară, de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS).

În urma deciziei lui Pop, la corectarea lucrărilor de la proba de luni, ambele răspunsuri în discuţie ("subiectivă" şi "predicativă") vor primi câte şase puncte, după ce, până acum, baremul probei de română prevedea că răspunsul corect este "subiectivă".

Ministrul Pop a susţinut că nu va permite discriminarea niciunui elev şi că, în orice decizie ministerială, trebuie să primeze interesul elevilor şi egalitatea de şanse la educaţie a acestora, s-a mai arătat în comunicat.

MECTS precizează că variantele de subiectele pentru proba de limba şi literatura română au fost definitivate şi aprobate în luna martie 2012. Conform metodologiei, acestea sunt secretizate până în ziua desfăşurării probei. Subiectele au fost elaborate în decursul a şase luni de zile, de către 240 de cadre didactice.

Tot Liviu Pop declara, marţi, că Ministerul Educaţiei a cerut părerea mai multor specialişti, inclusiv de la Academia Română, iar "90 la sută" dintre aceştia s-ar fi pronunţat în favoarea rezolvării prevăzute în barem.

Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar consideră că hotărârea Ministerului Educaţiei de a modifica baremul probei de limba română de la evaluarea naţională este una "istorică incorectă, luată pe fondul unor presiuni".

"Această decizie afectează credibilitatea Ministerului Educaţiei - gestionarul sistemului de educaţie din România. Baremul de corectare al unor probe nu se stabileşte în Piaţa Universităţii şi nici pe stradă, în faţa ministerului şi nici nu ţine cont de statistica răspunsurilor date la proba respectivă. Cum va putea ministerul să oblige profesorii de limba română să accepte că o propoziţie subordonată poate fi şi subiectivă, şi predicativă, în aceeaşi structură a frazei?", spune preşedintele Federaţiei, Mihaela Gună, care sugerează că decizia ministerului a fost luată ca urmare a protestelor părinţilor adunaţi în faţa ministerului.

La subiectul II al probei de limba română de la evaluare, elevii au trebuit să spună, printre altele, felul propoziţiei subordonate (atributivă, predicatică sau subiectivă) din fraza "Ceea ce mă jenează este dificultatea răsfoirii".

Această cerinţă a împărţit elevii şi părinţii în două tabere, unii susţinând că răspunsul corect este propoziţie subiectivă, iar ceilalţi, predicativă.

Mulţi părinţi au semnat şi o petiţie legată de această controversă şi de depunctarea elevilor care au răspuns că propoziţia este predicativă.

Federaţia Asociaţiilor de Părinţi a afirmat însă că baremul probei de limba română a evaluării naţionale a fost corect stabilit şi că nu susţine petiţia online cu privire la subiectul care a generat controverse.

Joi, o nouă petiţie legată de baremul probei de limba română de la evaluarea naţională a fost depusă la Ministerul Educaţiei, semnatari fiind mai mulţi părinţi care susţin că propoziţia controversată este, de fapt, atributivă şi solicită anularea cerinţei respective.

Părinţii ai căror copii au dat acest răspuns la proba de luni susţin că "o serie întregă de profesori cu reputaţie" le-ar fi spus că varianta atributivă este una ce putea fi acceptată, pe lângă cele două aflate în discuţie până acum - subiectivă şi predicativă.

Ministrul interimar al Educaţiei, Liviu Pop, a declarat, marţi, că lucrările la proba de limba română din cadrul evaluării naţionale sunt corectate în baza baremului deja stabilit, deşi unul dintre subiecte a fost "ambiguu" şi a generat controverse.

Notele de la evaluarea naţională vor conta la admiterea în liceu, care se va desfăşura în două etape. La prima dintre acestea vor participa elevii care au dat evaluarea naţională şi care vor avea media de admitere calculată ca medie artimetică dintre media notelor de la evaluare şi media generală a anilor de gimnaziu.

În a doua etapă se vor înscrie, pe locurile rămase libere, elevii care nu au dat evaluarea, admiterea acestora urmând să se facă în ordinea descrescătoare a mediilor generale ale anilor de gimnaziu.