Ridzi: Eu nu am semnat ordonanţările, dar totuşi bani au plecat din minister

Judecătorii instanţei supreme au continuat, vineri, dezbaterile în procesul în care fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob-Ridzi şi alte 11 persoane au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie.

Monica Iacob-Ridzi a fost audiată de judecătorii instanţei supreme, ea arătând modul în care a structurat la acea vreme ministerul pe care îl conducea. Fostul ministru a spus că a încercat pe cât posibil crearea unui sistem piramidal, precizând că în acest fel a dorit ca mai multe persoane cu funcţii de conducere să preia o parte din atribuţiile sale, în contextul în care ea a efectuat numeroase deplasări în ţară şi în străinătate în interes de promovare a ministerului.

Fostul ministru a admis faptul că în final chestiunile importante legate de partea de buget şi finanţări erau supervizate şi semnate de ea, în calitate de ministru, precizând în acest context că ordonanţările vizate de procurorii anticorupţie şi pentru care ea a fost deferită justiţiei nu au semnătura ei.

Monica Iacob-Ridzi a precizat în faţa judecătorilor că acele ordonanţări de plată se regăsesc în volumele de urmărire penală ale procurorilor. Ea a arătat că, potrivit regulamentelor de organizare şi a legii în vigoare, fără semnătura ministrului pe aceste ordonanţări de plată, banii nu puteau pleca propriu-zis din conturile MTS în contul altor entităţi terţe contractante.

În acest context, fostul ministru a arătat că totuşi banii au plecat, deşi pe ordonanţări nu exista semnătura ei, astfel că nu-şi poate explica modul în care diferenţa de bani dintre sumele de 304.000 lei şi 245.000 de lei a fost înaintată terţilor.

Ea le-a indicat judecătorilor să întrebe reprezentanţii altor departamente de specialitate din cadrul ministrului în legătură cu această situaţie.

Ridzi a mai arătat instanţei că nu ea a fost iniţiatoarea ideii de externalizare a contractelor privind spectacolele organizate cu ocazia zilei de 2 Mai, ci că această idee i-a fost sugerată de reprezentanţii compartimentelor de specialitate şi de consiliera sa Ioana Elena Vîrsta.

După ce Ridzi a făcut aceste declaraţii, pentru că judecătorii aveau un alt dosar cu începere de la ora 13.00, au hotărât ca fostul ministru al Tineretului şi Sportului să-şi continue declaraţia în 28 iunie.

Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob-Ridzi şi alte 11 persoane au fost trimişi în judecată în acest dosar în 3 mai 2011.

Monica Maria Iacob Ridzi, deputat şi fost ministru al Tineretului şi Sportului în perioada decembrie 2008 - iulie 2009, este acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept.

Alături de Ridzi este judecată şi Ioana Elena Vârsta, fostul său consilier personal din perioada aprilie - mai 2009, administrator al SC Red Apple Communication SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, complicitate la fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, uz de fals în legătură cu fapte de corupţie.

În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Paul Diaconu, director general al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane a MTS (martie - septembrie 2009), Marius Mihail Mărcuţă, consilier în cadrul Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 - mai 2009), Florin Cătălin Mircea, consilier I A în cadrul Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 - ianuarie 2010), Octavian Petru Dragomir, director al Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 - ianuarie 2010), Claudia Radu, director general al Direcţiei Generale Programe, Proiecte şi Centre pentru Tineret (21 aprilie 2009 - ianuarie 2010), Dan Petre Toia, director al Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (16 martie 2009- 5 mai 2009), Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 - ianuarie 2010), Bogdan Petre Iacobescu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, şi Cristian Marius Negrea, asociat şi administrator la SC Compania de Publicitate Mark SRL.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locaţii din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, fostul ministru, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar.