Procedura de insolvenţă în cazul Hidroelectrica a fost deschisă

Instanţa Tribunalului Bucureşti a admis, miercuri, deschiderea procedurii generale de insolvenţă în cazul Hidroelectrica, a declarat avocatul Remus Borza, precizând că soluţia poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti, însă este executorie.

Remus Borza a precizat că decizia Tribunalului Bucureşti de deschidere a procedurii insolvenţei Hidroelectrica este executorie şi va fi pusă în aplicare imediat.

Potrivit lui Remus Borza, instanţa a numit Euro Insol SPRL ca administrator judiciar în cazul procedurii de insolvenţă a Hidroelectrica.

Administratorul judiciar va începe procedurile prin care va trebui să readucă Hidroelectrica la profit, a precizat Remus Borza.

Firma Euro Insol, deţinută de Borza, a mai fost desemnată recent administrator judiciar al complexului expoziţional Romexpo şi al UCM Reşiţa şi gestionează totodată şi alte proiecte aflate în insolvenţă, precum Asmita Gardens, Ibiza Sol, Uztel, RHS, Servtrans sau Plafar.

Borza este un avocat din Baia Mare care a absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti în anul 1995, fiind coleg de generaţie cu premierul Victor Ponta.

Potrivit lui Borza, sarcina administratorul judiciar, aşa cum prevede legea în această materie, este aceea de a eficientiza activitatea companiei, de a o restructura, de a o supune unui plan de reorganizare, de a maximiza veniturile, de a plăti toate datoriile de la masa credală şi, în final, de a o readuce înapoi în circuitul economic.

Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei, a confirmat decizia de deschidere a procedurii insolvenţei în cazul Hidroelectrica, precizând că adminsitratorul judiciar stabilit de instanţă este Euro Insol SPRL.

Laura Andrei a precizat că prin această decizie s-au impus toate obligaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare în această materie.

Decizia poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti, a mai spus Laura Andrei.

Hidroelectrica SA a cerut Tribunalului Bucureşti, la finele săptămânii trecute, intrarea în insolvenţă.

Consiliul de Administraţie a decis să solicite intrarea în insolvenţă a Hidroelctrica din cauza scăderii cifrei de afaceri şi a creşterii datoriilor, a informat compania, care a menţionat că toate contractele vor fi continuate "în condiţii de eficienţă, transparenţă şi legalitate".

"Datorită secetei prelungite de la sfârşitul anului 2011 şi începutul anului 2012, care a avut ca efect diminuarea în 2011 a cifrei de afaceri a societăţii Hidrolectrica cu 10%, a pierderilor rezultate în urma diferenţelor de curs valutar şi a deprecierii monedei naţionale, a reducerii fluxurilor de numerar cu peste 27% în anul 2012, a creşterii datoriilor cu termen scadent de plată mai mare de 90 de zile la 470 milioane de lei, a pierderii financiare înregistrate (în 2011 de 121 milioane de lei şi pe primele cinci luni din 2012 de 112 milioane de lei) Hidroelctrica SA a hotărât în şedinţa Consiliului de Administraţie din 15 iunie 2012 să înainteze Tribunalului Bucureşti cererea de intrare în procedura generală a insolvenţei, în scopul reorganizării activităţii conform unui plan de reorganizare ce va fi aprobat în condiţiile Legii 85/2006, la finalizarea căruia societate să iasă din procedura insolvenţei şi să îşi continue activitatea comercială fără supravegherea autorităţii judecătoreşti", se arăta într-un comunicat transmis de companie şi semnat de către preşedintele Consiliului de Administraţie, Remus Vulpescu.

"Dorim să asigurăm şi pe această cale toţi partenerii noştri comerciali, clienţi, furnizori şi instituţii financiare de derularea în continuare a tuturor contractelor în condiţii de eficienţă, transparenţă şi legalitate, urmărind creşterea şi exploatarea în siguranţă a capacităţilor de producţie concomitent cu păstrarea locurilor de muncă pentru cei peste 5.000 de angajaţi şi îmbunătăţirea indicatorilor financiar contabili ai companiei", se mai spune în comunicatul Hidrolectrica.

Potrivit avocatului Gheorghe Piperea, intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica va presupune numirea unui administrator judiciar, care va putea decide anularea contractelor directe de vânzare a energiei dacă va exista suspiciunea de fraudă.

"Administratorul judiciar are dreptul să decidă terminarea sau continuarea contractelor. Dacă va alege continuarea acestora, contractele vor trebui renegociate. Există prezumţia că aceste contracte sunt frauduloase pentru că preţul a fost sub nivelul pieţei", a declarat Piperea pentru MEDIAFAX.

El a adăugat că legea insolvenţei prevede că pot intra sub incidenţa suspiciunii de fraudă contractele şi actele adiţionale la contracte încheiate în ultimii trei ani.

"Dacă va exista suspiciunea de fraudă, contractele vor fi anulate. Dacă aceste contracte se făceau la preţul pieţei, nu ar mai fi existat suspiciunea de fraudă. Administratorul judiciar este cel care trebuie să decidă dacă vreunul dintre contracte este fraudulos", a precizat Piperea.

Ministerul Economiei a arătat, într-un comunicat, că decizia de a solicita intrarea în insolvenţă a fost luată de Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica, menţionând că instituţia nu "interferează" în procedurile judiciare ale companiilor pe care le deţine.

"Hotărârea privind cererea de intrare în insolvenţă a fost luată de Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica SA, iar MECMA, în calitate de acţionar, nu interferează în niciun fel în procedurile judiciare în care sunt implicate societăţile comerciale cu capital de stat pentru a nu influenţa în niciun mod instanţele de judecată", se arată în comunicatul Ministerului Economiei.

Potrivit bilanţului companiei, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, în condiţiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei.

Hidroelectrica a livrat în 2011 "băieţilor deştepţi" energie de 1,52 miliarde de lei (360 milioane de euro), în scădere cu 300 de milioane de lei faţă de 2010, contractele bilaterale reprezentând jumătate din vânzările companiei de stat în anul trecut.

Datoriile pe termen scurt au urcat cu 900 de milioane lei în 2011, de la 1,7 miliarde lei la 2,6 miliarde lei, din care cu 400 de milioane la bănci (total 1,1 miliarde lei), şi cu 250 milioane lei către furnizori (total 1,12 miliarde lei).

Datoriile pe termen lung au cunoscut, de asemenea, o majorare de peste 200 de milioane lei, la 1,5 miliarde lei, din care 1,42 miliarde lei reprezintă obligaţii către bănci.