Preşedintele Comisiei de Politică Externă a Senatului, Mircea Geoană, le-a spus ambasadorilor din ţările UE, miercuri, că Parlamentul va juca "un rol semnificativ şi puternic" în afacerile europene după ce Senatul va adopta legea privind cooperarea în acest domeniu dintre Guvern şi Legislativ.
"Principalul obiectiv al întâlnirii este să vă informăm despre schimbarea dramatică şi pozitivă a rolului Parlamentului în problemele de afaceri europene. Este o aşteptată schimbare a arhitecturii instituţionale, România a fost singura ţară UE fără nicio legislaţie specifică privind relaţia dintre Guvern şi Parlament în problemele europene", le-a spus Geoană ambasadorilor UE în întrevederea de la Comisia de politică externă a Senatului.
De asemenea, Geoană nu a exclus ca plenul Senatului să adopte chiar în şedinţa de joi legea respectivă. "Mâine (joi, n.r.) la Senat această situaţie neobişnuită şi contraproductivă se va încheia", a spus el, după care a arătat că e posibil ca legea să fie adoptată de plenul Senatului şi săptămâna viitoare.
El a arătat că în cadrul Comisiilor de Afaceri Europene din Parlament, dar şi în celelalte comisii specializate, vor trebui acordate mandate formale pentru reprezentanţii Guvernului care participă la reuniunile formaţiunilor Consiliului UE.
"Este vorba despre un mandat specific, şi atunci când este o problemă relativ simplă, Comisia de Afaceri Europene se poate pronunţa, iar la chestiuni mai complexe, comisiile permanente pot face audieri mai ample, comune, când este vorba despre un mandat mai amplu, de Consiliu European, în mod normal primul-ministru trebuie să fie în Parlament, nu neapărat în plen cât în faţa omisiilor de specialitate care au jurisdicţie cu privire la tematica acelui Consiliu European şi să apere şi să îşi ia practic un mandat formal", a declarat Geoană.
De asemenea, el le-a spus ambasadorilor UE că până când ambiguitatea din Constituţia României privind reprezentarea la Consiliul European nu va fi lămurită printr-o amendare a legii fundamentale, trebuie ţinut cont de declaraţia de săptămâna trecută a Parlamentului cu privire la acest subiect.
"Până când această ambiguitate din Constituţia României va fi lămurită printr-o amendare a acesteia atunci când va fi posibil, noi considerăm declaraţia Parlamentului ca un mandat generic pentru a se implica specific în fiecare situaţie printr-un mandat acordat Guvernului de a reprezenta România", a spus Geoană.
El a evidenţiat că implicarea mai puternică a Parlamentului în chestiunile de afaceri europene va intensifica dezbaterea publică pe aceste subiecte, iar populaţia va fi mai informată despre agenda UE.
Michael Sternberg, ambasadorul Danemarcei, ţară care deţine preşedinţia semestrială rotativă a Consiliului UE, a afirmat că "abia aşteaptă" să primească o copie a legii privind cooperarea între Guvern şi Parlament privind afacerile europene.
"Cred că este în mod clar un pas în direcţia de a clarifica cine şi ce face în afacerile europene şi aceasta este foarte bine. Mie îmi aminteşte de sistemul din Danemarca care implică Parlamentul, iar prin intermediul Parlamentului e informată şi populaţia despre ce se întâmplă în UE", a spus ambasadorul Sternberg.
Pe de altă parte, el a atras atenţia că avizarea de Parlament a mandatelor reprezentanţilor Guvernului la reuniunile Consiliului European presupune o povară birocratică uriaşă pentru comisiile Legislativului.
"Este o povară uriaşă pentru administraţie să pregătească toate aceste hârtii şi să aibă oamenii care să participe la reuniuni . Acestea sunt costurile, dar avantajul este că veţi avea un Parlament mai implicat şi o populaţie care va înţelege mai bine aceste complicate afaceri europene", a mai spus ambasadorul danez.
Proiectul de lege privind cooperarea dintre Guvern şi Parlament în afacerile europene, iniţiat de Ministerul Afacerilor Europene în decembrie 2011, a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor săptămâna trecută şi a intrat marţi, în dezbaterea Comisiei de Afaceri Europene de la Senat. În şedinţa Comisiei de Afaceri Europene de la Senat au fost parcurse primele cinci dintre cele 20 de articole ale proiectului de legii, fiind lăsate pentru o şedinţă ulterioară finalizarea dezbaterii şi elaborarea raportului.