Băsescu: Economia României nu e mai bolnavă decât media europeană, dar nici mult mai sănătoasă

Şeful statului a primit-o marţi, la Palatul Cotroceni, pe deputatul german Susanne Kastner de la SPD, preşedintele Grupului parlamentar de prietenie Germania-România, care i-a solicitat o părere personală despre perspectiva economiei din ţara noastră.

"Aş spune că nu suntem mai bolnavi decât media europeană, dar nici mult mai sănătoşi", a spus râzând preşedintele Băsescu.

El a adăugat că şi la Bucureşti se consideră, ca şi la Berlin, că soluţia pentru ieşirea economiei europene din criză nu poate fi bazată decât pe consolidarea fiscală. "Şi noi suntem convinşi că nu se poate adopta o altă soluţie decât consolidare fiscală ca bază a creşterii economice sau, altfel spus, în acelaşi timp, trebuie să spunem că fără competitivitate degeaba am hotărât noi europenii să punem bani mulţi pentru relansare. Dacă nu suntem competitivi, vor fi bani irosiţi. Deşi ieri am avut o altă întâlnire şi la afirmaţia mea că ne aflăm într-o perioadă de criză presa românească a făcut ochii mari, repet şi cu ocazia acestei întâlniri că noi în Europa ne aflăm într-o perioadă de criză de creştere şi această criză se datorează în primul rând lipsei noastre de competitivitate şi la unele ţări datorită datoriilor foarte mari", a afirmat şeful statului.

De asemenea, el a arătat că este "mulţumit" de faptul că Guvernul Ponta a acceptat să preia programul cu FMI, UE şi Banca Mondială a cărui îndeplinire va face mai competitivă economia românească şi a evidenţiat că "austeritatea veşnică nu este o soluţie", iar măsurile de austeritate adoptate în anii trecuţi vor continua să fie relaxate.

Băsescu s-a declarat un "suporter fără rezerve" al variantei adoptării unor măsuri de creştere economică în plan european, însă a arătat că acestea trebuie să continue în paralel cu consolidarea fiscală.

"Şi eu sunt un suporter fără rezerve al acestei variante, dar în opinia mea lucrurile trebuie să meargă în paralel. Consolidare fiscală, care uneori impune măsuri de austeritate, măsuri de creştere a competitivităţii şi, pe fondul creşterii de competitivitate, stimularea, găsirea de formule de creştere economică. Pentru că viaţa ne-a arătat ce s-a întâmplat până în 2008", a apreciat Băsescu.

El a arătat că nu este de acord cu "austeritatea veşnică". "Sigur că şi eu sunt de acord cu ideea că austeritatea veşnică nu este o soluţie, dar exact acest lucru l-au făcut şi ultimele trei guverne ale României, adică după nişte măsuri extrem de dure în 2009 şi 2010, pe măsură ce am dobândit stabilitate macroeconomică, măsurile de austeritate au început să fie relaxate pas cu pas. Şi vom continua să facem acest lucru, dar esenţiale pentru noi ca obiective pe termen mediu şi lung sunt procesele de modernizare a statului şi procesele de reforme a marilor companii de stat", a spus preşedintele.

Pe de altă parte, şeful statului i-a spus parlamentarului german că "reformele extrem de dificile" făcute în anii trecuţi erau necesare, mai fiind de întreprins şi reforma administrativă, reforma sănătăţii precum şi cea a marilor companii.

"Am făcut reforme extrem de dificile într-o perioadă de criză economică, practic am suprapus măsurile de austeritate cu măsurile de reformare a statului şi acest lucru a adus suferinţă socială destul de consistentă. Dar trebuia să ne reformăm justiţia, trebuia să mărim vârsta de pensionare, trebuia să reformăm piaţa muncii, trebuia să reformăm sistemul de educaţie, trebuia să ne reducem cheltuielile cu aparatul de stat şi mai avem de făcut reforma administrativă şi reforma sănătăţii, dar ne rămâne reforma marilor companii. Şi acest lucru se derulează deja, iar noul Guvern a preluat obiectivele din acordul cu Fondul", a mai spus Băsescu.

La rândul său, Susanne Kastner a menţionat că vocile care indică faptul că austeritatea nu e unica reţetă se aud tot mai tare şi în Germania. "În urma rezultatului alegerilor din Franţa şi a alegerilor unui nou preşedinte francez se aud tot mai multe voci clare care spun că austeritatea nu e unica reţetă, că ar fi nevoie de programe investiţionale de acordare a unor posibilităţi cetăţenilor europeni pentru ca creşterea şi puterea de cumpărare a acestora să crească. Recunosc că aceste voci se aud din ce în ce mai tare şi în Germania. Va trebui să facem ceva pentru că nu putem miza doar pe intenţiile FMI şi ale Băncii Mondiale de a practica o politică de austeritate, ci va trebui să promovăm şi o creştere economică, să dăm un imbold conjucturii economice din ţările noastre", a mai spus deputatul german.