Băsescu: Chiar dacă nu mai am guvernul meu, agenda mea e continuată prin programul cu FMI

"Sunt bucuros că, chiar dacă nu mai am guvernul meu, agenda mea continuă cu acest program pe care îl avem cu FMI, UE şi Banca Mondială. Singura şansă pe care o avem pentru viitor este competitivitatea. Dacă nu ajungem să avem competitivitate, România nu va avea şanse. Sunt foarte bucuros că acest program continuă aşa cum a fost convenit iniţial", a spus Băsescu în întrevederea de la Palatul Cotroceni cu Philippe Le Houérou, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.

Oficialul BM evidenţiase anterior că board-ul directorial al instituţiei sale a recunoscut, prin decizia de săptămâna trecută de acordare a unui împrumut de un milliard de euro pentru ţara noastră, progresele înregistrate de România nu numai la nivel macroeconomic, ci şi în plan structural, adăugând că reformele structurale pun bazele unei economii competitive.

"Reformele structurale pun bazele pentru o economie competitivă care să creeze locuri de muncă. Ştiu că asta a fost pe agenda dumneavoastră", a spus Philippe Le Houérou.

Preşedintele Băsescu i-a mulţumit acestuia pentru împrumutul de un milliard de euro acordat de Banca Mondială, adăugând că apreciază foarte mult precondiţiile privind tragerea banilor de către Guvern, deoarece pun presiune pe acesta să îndeplinească angajamentele asumate în Acordul cu FMI, UE şi Banca Mondială.

"Mulţumesc foarte mult pentru aprobarea împrumutului pentru România şi în acelaşi timp apreciez precondiţiile pentru folosirea banilor care vor pune presiune pe Guvern să îşi îndeplinească angajamentele asumate în Acordul cu UE şi FMI", a spus Băsescu.

Băsescu a mai arătat că există "anumite dificultăţi în unele privatizări de companii de stat sau privatizări ale managementului" unora dintre aceste companii, măsuri convenite în Acordul cu FMI.

Consiliul Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale a aprobat pe 12 iunie acordarea unui împrumut în valoare de 1 miliard de euro către statul român, pentru politici de dezvoltare cu opţiune de amânare a tragerii, a informat Ministerul Finanţelor.

"Împrumutul se contractează în contextul eforturilor de consolidare a rezervelor fiscale şi de menţinere a nivelului de acoperire a necesarului brut de finanţare. Împrumutul este considerat de autorităţile române ca un instrument de protejare a finanţelor publice împotriva unor şocuri externe neprevăzute", se arăta într-un comunicat transmis de Ministerul Finanţelor

Împrumutul vine în completarea asistenţei financiare de tip preventiv acordată pe perioada 2011 - 2013 de catre FMI şi UE.

Autorităţile române pot opta între a folosi parţial sau integral aceşti bani sau a nu utiliza banii din linia de credit.