Preşedintele Băsescu a promulgat ratificarea tratatelor încheiate cu Siria privind extrădarea

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, marţi, legile pentru ratificarea tratatelor încheiate cu Siria privind extrădarea şi transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate.

Conform unui anunţ al Administraţiei prezidenţiale, preşedintele Băsescu a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului între România şi Republica Arabă Siriană privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate şi decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea Tratatului privind extrădarea între România şi Republica Arabă Siriană, semnate la Bucureşti la 10 noiembrie 2010.

De asemenea, Traian Băsescu a promulgat decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Arabe Siriene privind cooperarea în prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, semnat la Bucureşti la 10 noiembrie 2010.

Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat, în 8 mai, proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului privind extrădarea între România şi Republica Arabă Siriană, semnat la Bucureşti la 10 noiembrie 2010, document despre care şeful statului declara, în noiembrie 2011, că este necesar pentru aducerea în ţară a lui Omar Hayssam.

Proiectul, prioritate legislativă a fostului guvern, care a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor, a întrunit 93 de voturi "pentru", 5 voturi "împotrivă" şi 7 abţineri.

Acest proiect de act normativ primise raport favorabil, fără amendamente, din partea Comisiei juridice.

Senatul a adoptat, de asemenea, Proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului între România şi Republica Arabă Siriană privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate, semnat la Bucureşti la 10 noiembrie 2010, adoptat, anterior, tacit de Camera Deputaţilor.

Acest proiect a întrunit 72 de voturi "pentru", 11 voturi "împotrivă" şi 10 abţineri.

Atunci, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, senatorul UDMR Gyorgy Frunda, a susţinut că ratificarea acestor acorduri ar fi o greşeală din punct de vedere politic, în condiţiile în care toate ţările UE, Liga Arabă şi multe ţări din afara Uniunii boicotează sistemul din Siria.

"Dacă încheiem acest acord, mâine în toate ziarele siriene va fi prezentat ca o victorie a politicii externe a conducerii actuale a Siriei, iar noi nu avem nimic de câştigat", a mai spus Frunda.

Tot în 8 mai, Senatul a adoptat Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Arabe Siriene privind cooperarea în prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, semnat la Bucureşti la 10 noiembrie 2010.

Tratatele încheiate cu Siria privind extrădarea, transferarea persoanelor condamnate şi combaterea criminalăţii organizate nu sunt în vigoare, fiind necesară ratificarea şi de către partea siriană, informa pe 9 mai Ministerul Afacerilor Externe, într-o precizare transmisă MEDIAFAX.

"Ratificarea tratatelor de către partea română nu este echivalentă cu intrarea în vigoare (şi aplicarea) acestora, fiind nevoie, în egală măsură, de îndeplinirea procedurilor interne necesare de către partea siriană şi de notificarea reciprocă a îndeplinirii acestor proceduri, în conformitate cu dispoziţiile finale ale acordurilor în atenţie. Nu există, până în prezent, o astfel de notificare din partea siriană, documentele nefiind în prezent în vigoare", menţiona MAE.

De asemenea, MAE evidenţia că Decizia nr. 2011/782/PESC a Consiliului European din 1 decembrie 2011 privind măsurile restrictive împotriva Siriei, care stă la baza sancţiunilor impuse la nivel UE regimului sirian, "nu interzice, nici explicit, nici implicit, încheierea de acorduri internaţionale".

"Acordurile internaţionale în atenţie sunt încheiate la nivel de stat (este cazul Tratatului privind extrădarea şi a celui privind transferare persoanelor condamnate), respectiv la nivel de guvern (este cazul Acordului privind cooperarea în prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate), acestea angajând, pe cale de consecinţă, statele în numele cărora sunt încheiate, iar nu regimuri politice", se arăta în precizarea MAE.

Tratatele menţionate au fost negociate în perioada 2009-2010 şi semnate la 10 noiembrie 2010, anterior declanşării evenimentelor din Republica Arabă Siriană. Ele conţin dispoziţii punctuale, referitoare la probleme specifice vizând cooperarea în domeniile extrădării, transferării persoanelor condamnate, prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate, încheierea acestora fiind importantă pentru completarea cadrului juridic bilateral general dintre cele două state.

Ministerele responsabile pe fond de domeniile care fac obiectul acestor acorduri sunt Ministerul Justiţiei, pentru tratatele semnate în domeniile extrădării şi transferării persoanelor condamnate, şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru tratatul semnat în domeniul cooperării în prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, mai preciza MAE.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, la 3 februarie 2011, decretele pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a celor trei tratate între România şi Republica Arabă Siriană.

Preşedintele Traian Băsescu declara, la 16 noiembrie 2011, că aducerea lui Omar Hayssam în România nu este posibilă din cauza blocării la Comisia de politică externă din Senat a acordului de extrădare cu Siria, apreciind că ceea ce face Titus Corlăţean e un blocaj politic mai rău decât "corupţia lui Sorin Apostu".

El menţiona că în urma vizitei preşedintelui Bashar al-Assad la Bucureşti, în toamna anului 2010, a fost parafat un tratat de extrădare cu Siria.

Potrivit preşedintelui Băsescu, acesta este un document necesar pentru aducerea în ţară a lui Omar Hayssam, în condiţiile în care legislaţia Siriei prevede imposibilitatea extrădării persoanelor care au cetăţenia siriană.

În replică, preşedintele de atunci al Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, a respins "ferm" declaraţiile făcute de Traian Băsescu despre blocarea, la Comisia de Politică Externă a Senatului, a ratificării unor acorduri dintre România şi Siria, inclusiv unul de extrădare, care ar fi aplicabil în cazul lui Omar Hayssam.

Senatorul PSD a explicat atunci că la Comisia de Politică Externă au fost dezbătute, în două şedinţe, în mai şi iunie 2010, patru acorduri dintre Siria şi România, dintre care unul de extrădare. Potrivit lui Corlăţean, atât senatorii de la putere, cât şi cei din opoziţie, au căzut de acord că nu se impune începerea procedurilor de ratificare, în condiţiile în care comunitatea internaţională a condamnat "regimul criminal" de la Damasc, impunând inclusiv sancţiuni.

Senatorul PSD a mai afirmat că, pentru cazul Hayssam, există o convenţie de asistenţă juridică, înclusiv penală, între cele două state, convenţie semnată în 1978 şi aflată încă în vigoare.

În 24 aprilie 2012, preşedintele Comisiei de politică externă din Senat Titus Corlăţean declara că a fost deblocată procedura de ratificare a acordurilor cu Siria, inclusiv cel privind extrădarea şi a cerut public declasificarea dosarului Omar Hayssam.

Corlăţean preciza că în cursul anului trecut a trimis scrisori premierului Emil Boc şi ministrului de Externe, Teodor Baconschi, iar la începutul acestui an şi premierului Mihai Răzvan Ungureanu, în care îşi exprima poziţia de rezervă a Comisiei de politică externă privind ratificarea, la acel moment, a tuturor acordurilor negociate şi semnate cu Siria, din raţiuni ce ţin de poziţia UE privind regimul sirian. El a menţionat că la 17 aprilie a primit de la ministrul de Externe Cristian Diaconescu o adresă în care se arată că Guvernul consideră oportună ratificarea acestor acorduri. Corlăţean a anunţat că membrii comisiei au dat imediat avizul respectiv, pentru toate acordurile cu Siria.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, la 3 februarie 2011, decretele pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a tratatelor între România şi Republica Arabă Siriană privind extrădarea şi a celui privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate.