Ghiţă: Vîntu mi-a cerut 200.000 de euro pe lună pentru a nu mă decredibiliza în mediul de afaceri

"Sorin Ovidiu Vântu mi-a spus personal că trebuie să-i plătesc 200.000 de euro pe lună, că altfel rupe contractul (de manageriat al postului Realitatea TV - n.r.), că mă va decredibiliza în mediul de afaceri, că voi pierde bani, că mă va da afară. Întrucât situaţia se degrada continuu, m-am hotărât să fac o plângere la Parchet", a declarat Ghiţă.

Cu acelaşi prilej, Sebastian Ghiţă a relatat instanţei că a acceptat o întâlnire cu Sorin Ovidiu Vîntu la o benzinărie de pe autostrada Bucureşti-Piteşti, unde a avut loc discuţia în care omul de afaceri făcea referire la faptul că a ucis rakeţi pe dealurile Moldovei.

"Am încercat să aplanez neînţelegerile, având în vedere că investisem aproximativ şase milioane de euro (în trustul Realitatea - n.r.) şi nu puteam să las lucrurile aşa şi să plec de acolo. De aceea, am acceptat să mă întâlnescu cu Sorin Ovidiu Vîntu, totuşi, într-un loc public", a spus Ghiţă, explicând că a refuzat ca întâlnirea cu Vîntu să aibă loc la domiciliul acestuia.

Sebastian Ghiţă a mai relatat că Ilie Cezar avea biroul chiar lângă al lui şi îi transmitea să se vadă cu Sorin Ovidiu Vîntu ori de câte ori acesta se afla în apropierea sediului Realitatea TV.

"Ilie Cezar a fost angajat consilier juridic şi avea biroul într-o încăpere unde aveau birourile directorii. Ajunsese ca Ilie Cezar să îmi spună că domnul Vîntu e în parcare sau în jurul clădirii şi trebuie să mă întâlnesc cu el. Din tot comportamentul lui Ilie Cezar am înţeles că nu e bine să te pui cu Sorin Ovidiu Vîntu", a mai spus Ghiţă.

La termenul de joi al procesului a fost audiat de către instanţă şi directorul Realitatea TV Sorin Enache, care a relatat că, în timp ce el se afla în concediul de iarnă, a apărut un document care purta semnătura lui, dar pe care nu-l semnase personal, prin care renunţa la spaţiul unde Realitatea TV îşi desfăşura activitatea.

"După o săptămână, eu fiind în continuare plecat, a apărut semnătura mea pe un proces verbal de predare-primire. Am auzit, ulterior, că s-ar fi încheiat un contract între Coresi şi Asesoft (referitor la acelaşi spaţiu - n.r.). Am făcut plângere penală cu privire la cele două acte pe care se regăsea semnătura mea", a declarat Enache, explicând instanţei că nu recunoaşte semnarea celor două documente.

La momentul transmiterii acestei ştiri, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti (CAB) au luat în discuţie recursul în dosarul de şantaj a lui Sorin Ovidiu Vîntu.

La 17 mai, CAB a admis o probă audio depusă de Sorin Ovidiu Vîntu, despre care acesta a susţinut că ar fi primită de la un angajat SRI, şi a dispus emiterea unei adrese prin care solicită Serviciului lămuriri legate de eventuale scurgeri de informaţii.

Despre respectiva înregistrare dintre Sorin Enache şi Ghiţă, Vîntu a spus, în sala de judecată, că ar demonta acuzaţiile procurorilor privind şantajul şi ar scoate la iveală "adevărata chintesenţă a dosarului".

Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 3 februarie, condamnarea lui Sorin Ovidiu Vîntu la şase luni de închisoare cu executare şi a lui Ion Ilie Cezar la cinci luni, pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă.

Decizia a fost contestată atâ de procurori, cât şi de Vântu şi Ion Ilie Cezar. Recursul se judecă de Curtea de Apel Bucureşti, potrivit noilor reglementări privind accelerarea reformei în justiţie.

Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar au fost trimişi în judecată în 23 mai 2011, în stare de arest, pentru şantaj.

Cei doi au fost arestaţi preventiv în 29 aprilie 2011 şi eliberaţi în 16 iunie 2011 de o instanţă a Tribunalului Bucureşti.

Potrivit acuzării, în perioada martie - aprilie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar l-au constrâns, prin ameninţare, pe Sebastian Ghiţă, parte vătămată în dosar, să le remită suma de 150.000 de euro ori să accepte denunţarea unui contract cu scopul obţinerii injuste, în folosul lor de beneficii materiale cu consecinţa prejudicierii părţii vătămate. Concret, constrângerea a fost realizată de către Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar prin ameninţarea cu uciderea lui Sebastian Ghiţă, a familiei sale, respectiv compromiterea imaginii publice.

Mijloacele întrebuinţate, datorită succesiunii presiunilor exercitate, au fost de natură să creeze temere părţii vătămate, astfel încât aceasta a remis suma de 150.000 de euro. Prin intermediul inculpatului Ion Ilie suma de bani urma să ajungă la inculpatul Vîntu în scopul obţinerii unor foloase materiale injuste, fiind urmărit de ambii inculpaţi, care ar fi beneficiat de acest avantaj ilicit, au precizat procurorii.