Un număr de 96 de competitori electorali - partide politice parlamentare şi neparlamentare, alianţe politice, alianţe electorale şi organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale - se vor confrunta la alegerile din 10 iunie pentru a-şi trimite reprezentanţii în administraţia publică.
Dintre acestea, şase formaţiuni politice parlamentare au propus candidaţi în aceste alegeri: Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Partidul Democrat Liberal, Partidul Conservator, Uniunea Naţională pentru Progresul României şi Uniunea Democrată Maghiară din România, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale asimilată, potrivit legii, partidelor politice.
Pentru acest scrutin a propus candidaţi şi liste de candidaţi o alianţă politică - Uniunea Social Liberală (USL) - alcătuită din trei partide parlamentare: PSD, PNL şi PC.
În cursa pentru mandatele de primar, preşedinte de consiliu judeţean, consilier judeţean sau consilier local s-au înscris, în cele 41 de judeţe şi în municipiul Bucureşti, un număr de 24 partide politice neparlamementare. Acestea sunt Partidul Poporului - Dan Diaconescu, Partidul Naţional Democrat Creştin, Partidul România Mare, Partidul Popular şi al Protecţiei Sociale, Partidul Poporului, Partidul Popular, Partidul Socialist Român, Forţa Civică, Partidul Civic Maghiar - Magyar Polgári Párt, Partidul Social Democrat al Muncitorilor - PSDM, Partidul Alianţa Socialistă, Partidul Uniunea Ecologistă din România, Partidul "Totul pentru Ţară", Partidul Noua Generaţie Creştin Democrat, Partidul Ecologist Român, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat şi Partidul Verde.
Alte partide nereprezentate în prezent în Parlament care au mai propus candidaţi sunt: Erdélyi Magyar Néppárt - Partidul Popular Maghiar din Transilvania, Partidul României Europene, Partidul Prodemo, Partidul Renaşterea României, Partidul Revoluţiei Române, Forţa Democrată din România şi Uniunea Populară Social Creştină.
Printre competitorii la scrutinul pentru alegerea administraţiei publice locale se numără 47 de alianţe electorale. Este vorba despre Mişcarea Creştin-Liberală, Alianţa pentru Argeş şi Muscel, Alianţa pentru Bacău, Mişcarea pentru Botoşani, Alianţa pentru Viitorul Brăilei, Alianţa Popular-Creştină, Alianţa Civică pentru Comunitate, Alianţa pentru Progres, Mişcarea pentru Noul Giurgiu, Uniunea Social Populară, Mişcarea pentru Noul Mehedinţi, Alianţa Electorală Populară Progresistă Europeană Liberală, Alianţa pentru Teleorman, Alianţa pentru Vrancea, Alianţa de Centru-Dreapta Partidul Naţional Liberal - Partidul Conservator şi Alianţa Partidul Popular European (Creştini Democraţi) şi Democraţi Europeni - PPE-DE.
Participă, de asemenea, în aceste alegeri alianţele electorale Uniunea Social Ecologistă, Uniunea pentru Timiş, Alianţa pentru Mureş, Alianţa pentru Constanţa, Alianţa pentru Sălaj, Alternativa Civică Arădeană, Alianţa Electorală PSD+PNL Mehedinţi, EMNP-MPP, Alianţa pentru Iaşi, Alianţa Românească Harghita, Alianţa electorală PSD-PNL Vâlcea, Alianţa electorală PSD-PC Vâlcea, Alianţa pentru Viitor în Comuna Petru Rareş, Uniunea Social-Liberală Cluj PSD+PNL, Alianţa electorală dintre Organizaţia Judeţeană PSD Brăila şi Organizaţia Judeţeană PNL Brăila, Alianţa pentru Ialomiţa şi Alianţa electorală PSD+PC Dolj.
Pe buletinele de vot din ţară în alegerile locale mai figurează şi alianţele electorale Uniunea pentru Baia Mare UNPR-PDL, Uniunea pentru Maramureş PDL-UNPR, Alianţa pentru Negrileşti, Alianţa Electorală Uniunea Independentă pentru Sighişoara, Alianţa pentru Medgidia, Alianţa Electorală Uniunea Socialist Progresistă Eco, Alianţa Uniţi pentru Timişoara, Alianţa electorală PSD-PNL Grădiştea, Alianţa electorală PSD-PNL Fundeni, Alianţa electorală Locală Partidul Social Democrat-Partidul Naţional Liberal Argeş, Alianţa pentru Mogoşoaia, Alianţa Electorală Partidul Naţional Liberal + Partidul Poporului, Alianţa pentru Comuna Noastră şi Alianţa pentru Comunitate.
O altă categorie de competitori înscrişi în cursa pentru mandate în administraţia locală este reprezentată de cea a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament.
Printre cele 18 astfel de organizaţii care doresc să aibă reprezentanţi în administraţia locală se numără Uniunea Bulgară din Banat - România, Uniunea Croaţilor din România, Asociaţia Partida Romilor "Pro-Europa", Asociaţia Italienilor din România - RO.AS.IT., Uniunea Ucrainenilor din România, Forumul Democrat al Germanilor din România, Alianţa Civică Democrată a Romilor, Uniunea Polonezilor din România, Uniunea Elenă din România.
Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România şi Asociaţia Macedonenilor din România.
Alte organizaţii care şi-au înscris candidaţii pentru scrutinul din 10 iunie sunt Uniunea Democrată Turcă din România, Uniunea Naţională a Comunităţilor de Rromi, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Uniunea Sârbilor din România şi Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.
Eliana Rădulescu, eliana@mediafax.ro