Scrisoarea FMI: Guvernul nu ştie de ce cresc arieratele locale şi modifică din nou Legea finanţelor

Deşi au alocat fonduri suplimentare de la bugetul de stat pentru a reduce arieratele, oficialii guvernamentali, conform scrisorii de intenţie trimisă de Guvern către Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi obţinută de MEDIAFAX, nu cunosc nici cauzele şi nici măcar entităţile cărora li se datorează aceste datorii.

Şi ţinta de diminuare a arieratelor bugetului de stat a fost complet ratată în primul trimestru al acestui an, iar eşecul a anulat toate scăderile operate pe parcursul anului trecut, motivul invocat fiind necesarul de cheltuieli din spitale.

În această situaţie, Guvernul va solicita asistenţă tehnică pentru a modifica din nou Legea finanţelor publice locale, inclusiv în ceea ce priveşte distribuirea de fonduri între diferitele entităţi locale şi sistemul de cote defalcate.

Conform înţelegerii cu FMI, arieratele sunt definite drept plăţile trecute de scadenţă cu 90 zile.

Pentru primul trimestru, Guvernul s-a angajat să reducă stocul de arierate la nivelul bugetului de stat şi al fondurilor sociale la 80 milioane lei, după ce în ultimele 18 luni datoriile au fost reduse constant, de la 190 milioane lei în decembrie 2010 la 150 milioane lei în martie 2011, la 111 milioane lei în iunie 2011, la 110 milioane lei în septembrie 2011 şi la 90 milioane lei în decembrie 2011.

Guvernul a cedat însă presiunilor de cheltuieli la începutul acestui an, iar stocul de arierate, în loc să fie redus la 80 milioane lei, a urcat la 120 milioane lei, depăşind nivelul din vara anului trecut. În aceste condiţii, având în vedere că trebuie să coboare de la o cifră mult mai mare decât cea stabilită iniţial, Executivului îi va fi mai greu să respecte ţintele următoare, fiind obligat să înjumătăţească stocul de arierate de la 120 milioane lei la 60 milioane lei în doar trei luni, până la finele lunii iunie.

Aceeaşi situaţie a fost înregistrată şi la stocul de arierate al bugetelor locale, unde Guvernul a promis că va reduce nivelul datoriilor la 700 milioane lei, după scăderi anterioare la 820 milioane lei, în septembrie 2011, şi la 750 milioane lei, în decembrie 2011. Şi această ţintă a fost ratată, iar arieratele nu numai că nu au scăzut, dar şi-au reluat creşterea, ajungând la 790 milioane lei, cu obligaţia de a scădea la 500 milioane lei până la sfârşitul lunii iunie.

Din totalul arieratelor bugetului general, cea mai mare parte a plăţilor restante era înregistrată la bugetele locale (88,6%), în timp ce obligaţiile neachitate la bugetul de stat şi bugetele de asigurări sociale însumau 11,2%.

"Din păcate, ţintele privind arieratele bugetului de stat şi ale autorităţilor locale au fost ratate. La nivelul autorităţilor locale, arieratele au început să crească din nou, fiind concentrate la unităţile administrative mici şi către furnizorii de energie. Aceste evoluţii reflectă serioase deficienţe de monitorizare şi aplicare a Legii finanţelor publice locale", se arată în scrisoarea către FMI.

Documentul relevă că Guvernul a alocat transferuri suplimentare de la bugetul de stat pentru a contribui astfel la reducerea arieratelor locale, dar prezintă în acelaşi timp şi angajamentul Executivului de a efectua "o analiză cuprinzătoare" a arieratelor de la nivelul autorităţilor locale, pentru a stabili abia acum "cauzele şi entităţile cărora li se datorează aceste sume".

"Am alocat transferuri suplimentare de la bugetul de stat pentru a contribui astfel la reducerea acestor arierate. Vom efectua o analiză cuprinzătoare a arieratelor de la nivelul autorităţilor locale pentru a stabili cauzele şi entităţile cărora li se datorează aceste sume", se precizează în document.

În scrisoare este anunţată şi intenţia Guvernului de a solicita asistenţă tehnică pentru a modifica din nou Legii finanţelor publice locale, prin introducerea unor reguli care să prevină noi arierate.

"Vom solicita asistenţă tehnică pentru modificarea Legii finanţelor publice locale, pentru a evalua implementarea legii şi aranjamentele financiare pentru autorităţile locale, inclusiv în ceea ce priveşte formula de echilibrare după care se distribuie resursele între diferitele entităţi locale, sistemele de cote defalcate, procedurile de insolvenţă şi sancţiunile menite să prevină apariţia de arierate", este intenţia Guvernului.

Legea finanţelor publice locale a fost recent modificată, în luna noiembrie, când Guvernul a redus cu 5,5% cota lunară defalcată din impozitul pe venit către bugetele administraţiei publice locale.

Anterior acestei modificări, oficialii FMI afirmau că arieratele statului la nivel central au fost aproape eliminate, iar la nivel local legislaţia permite un control mai bun, astfel că atenţia va fi orientată spre datoriile companiilor de stat. Guvernul susţinea la rândul său, după amendarea Legii finanţelor publice locale, că noul sistem împiedică acumularea de arierate noi.

În urmă cu două săptămâni, Consiliul Fiscal a atenţionat că încadrarea în plafonul de deficit bugetar prevăzut pentru primele trei luni s-a produs pe fondul decalării în luna martie a plăţii trimestriale a impozitului pe profit, precum şi a unei "recrudescenţe" a acumulării de arierate la nivelul bugetului de stat şi al bugetelor locale.

Consiliul Fiscal a avertizat totodată că eventualele derapaje de la o politică fiscal-bugetară strictă pot conduce la depăşirea ţintei de deficit bugetar pentru acest an, de maximum 3% din PIB.

Bugetul general consolidat a înregistrat în primul trimestru al acestui an un deficit de 3,4 miliarde lei, reprezentând 0,56 % din PIB, şi s-a încadrat în ţinta de deficit stabilită cu FMI doar prin ajustare cu investiţiile realizate.