Sorin Ovidiu Vîntu, pus sub urmărire pentru delapidare şi spălare de bani în dosarul FNI

Procurorii Parchetului instanţei supreme au început urmărirea penală în cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu, în dosarul privind prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), fiind acuzat de spălare de bani şi delapidare.

Cercetările efectuate au stabilit că Vîntu Sorin Ovidiu a supus procesului de spălare a banilor suma de peste 700.000 lei proveniţi din infracţiunea de delapidare şi peste 9,6 milioane lei proveniţi din infracţiunea de înșelăciune, adică peste 5,4 milioane de dolari la data prăbuşirii FNI.

Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, în cauza constituită ca urmare a ordonanţei din 3 august 2011 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de infirmare a soluţiilor de neurmărire din dosarele privind cauzele referitoare la FNI, Banca Agricolă, Banca de Investiţii şi Dezvoltare şi Banca Română de Scont, începerea urmăririi penale împotriva lui Vîntu Sorin Ovidiu sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de instigare la delapidare şi spălare de bani (două fapte).

"Învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu l-a determinat pe Nicolae Popa să comită infracțiunea de delapidare săvârşită în dauna Fondului Naţional de Investiţii, pentru care autorul a şi fost condamnat la pedeapsa de 15 ani închisoare printr-o hotărâre rămasă definitivă în a cărei executare se află în prezent. Totodată, învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu i-a înlesnit lui Nicolae Popa săvârşirea infracţiunii de delapidare prin promisiunile de a-l ajuta să nu fie tras la răspundere penală şi să nu execute pedeapsa, precum şi de a tăinui sumele de bani obţinute", arată procurorii.

Ulterior săvârşirii faptelor menţionate, Vîntu ar fi dobândit şi ar fi deţinut, direct sau prin persoane fizice şi juridice pe care le controla, sume de bani şi alte bunuri provenite din delapidarea F.N.I. de către Popa Nicolae şi din săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în dauna FNI, cunoscându-le provenienţa.

De asemenea, Vîntu ar fi efectuat mai multe operaţiuni patrimoniale prin care bunurile provenite din infracţiuni au fost transferate în mod repetat între persoane pe care le controla, urmărind ascunderea sau disimularea adevăratei lor naturi.

Totodată, în baza probelor administrate până în prezent a rezultat ca Nicolae Popa a acţionat sub coordonarea lui Vîntu Sorin Ovidiu, care a fost iniţiatorul întregii operaţiuni şi principalul beneficiar al sumelor cu care a fost fraudat Fondul Naţional de Investiţii. Astfel, după ce în perioada 1999 - 2000 a realizat mai multe răscumpărări de unităţi de fond FNI prin intermediul lui Popa Nicolae sau a societăţilor în care era administrator sau asociat majoritar, Vîntu ar fi utilizat aceste sume la achiziţionarea de bunuri imobile.

"Rezultă că, din anul 2003 şi până în prezent, Vîntu Sorin Ovidiu a deţinut bunurile provenite din delapidarea şi din înşelarea Fondului Naţional de Investiţii şi i-a introdus într-un mecanism economico-financiar complex, transferând succesiv numeroase bunuri imobile între proprietarii pe care îi controla.
Cercetările continuă în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt şi stabilirii răspunderii judiciare", explică sursa citată.

La propunerea Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică, în considerarea dosarelor aflatepe rolul acesteia, în care se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii de spălare de bani de către Sorin Ovidiu Vîntu, precum şi a solicitării de redeschidere a dosarului Fondului Naţional de Investiţii formulate de condamnatul Nicolae Popa, înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, au fost analizate cauzele soluţionate anterior de Ministerul Public, iar prin ordonanţa din 3 august 2011 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dispus infirmarea soluţiilor de neurmărire din dosarele menţionate şi continuarea cercetărilor în cadrul aceleiaşi cauze, într-o abordare unitară.

În acest caz, Nicolae Popa a fost condamnat, în lipsă, la 15 ani de închisoare, pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, în 2000, în urma căreia mai mult de 100.000 de români şi-au pierdut banii investiţi, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească aproximativ o sută de milioane de euro compensaţii.

La scurt timp de la prăbuşirea, în mai 2000, a Fondului Naţional de Investiţii, Popa a plecat din ţară. Aproape doi ani mai târziu, autorităţile române au emis pe numele lui un mandat internaţional de arestare.

Nicolae Popa a fost adus în ţară din Indonezia în 22 aprilie 2011, după mai bine de zece ani de la prăbuşirea Fondului Naţonal de Investiţii, despre care a susţinut că nu a fost o afacere frauduloasă, dar pentru care magistraţii l-au condamnat la 15 ani de închisoare.

Popa a susţinut însă de mai multe ori că nu se consideră un fugar şi că nu a fugit din ţară din cauza mandatului de arestare. Despre FNI, Popa afirma că a fost un fond financiar mutual corect, şi nu un joc piramidal, care s-a prăbuşit în mai 2000 din cauza retragerilor masive.

După aproape un an de la arestarea lui Nicolae Popa în Jakarta, în decembrie 2009, procurorii l-au reţinut pe Sorin Ovidiu Vîntu pentru că l-ar fi ajutat pe Popa cu bani pentru a-l scăpa de închisoare şi a-l ajuta să rămână în Indonezia. Sorin Ovidiu Vîntu a fost eliberat o săptămână mai târziu şi trimis în judecată pentru favorizarea lui Nicolae Popa în 14 octombie 2010, alături de omul de afaceri moldovean Octavian Ţurcan şi de şoferul său Alexandru Stoian, care l-ar fi ajutat să îi trimită bani lui Popa.

În urma extrădării lui Nicolae Popa din Indonezia, la propunerea Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică, care investiga infracţiunea de spălare de bani comisă de Sorin Ovidiu Vîntu, precum şi a solicitării de redeschidere a dosarului Fondului Naţional de Investiţii formulate de condamnatul Nicolae Popa, înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, au fost analizate cauzele soluţionate anterior de către Ministerul Public având ca obiect fraudarea FNI au fost identificate următoarele dosare: 1) Dosarele penale nr.372/D/P/2004 şi nr.374/D/P/2004 – care au vizat generarea unor pagube în patrimoniul investitorilor FNI; 2) Dosarul penal nr.76/P/2005 – privind prejudicierea Băncii Agricole SA; 3) Dosarul penal nr.754/D/P/2006 – privind constituirea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID) SA; 4) Dosarul penal nr.34/D/P/2005 – privind falimentul Băncii Române de Scont.

"Din analiza de ansamblu a dosarelor a rezultat că parcursul procesual al acestora este similar, fiind identificate numeroase încălcări ale normelor de procedură, dispoziţii repetate de disjungere a cauzei cu privire la unele persoane cercetate şi soluţii atipice pentru practica organelor judiciare. Punctul de convergenţă al cauzelor de mai sus constă în aceea că activităţile au fost derulate prin intermediul societăţilor comerciale membre ale Grupului Gelsor, controlat, direct sau prin persoane interpuse, de Sorin Ovidiu Vîntu", informa în 4 august 2011 Biroul de presă al Parchetului ICCJ.

Faptele săvârşite au vizat, în esenţă, configurarea şi exploatarea într-o perioadă îndelungată de timp a unor fluxuri financiare ilicite, utilizând practic aceleaşi modalităţi de operare şi implicând aceleaşi persoane şi instituţii.

"Separarea artificială a dosarelor a condus la ignorarea legăturilor temporale şi de cauzalitate, astfel încât cercetările s-au limitat la lămurirea parţială a circumstanţelor în care au fost comise faptele. Între altele, expertizele realizate nu au reliefat beneficiarii finali ai sumelor de bani obţinute şi modul de direcţionare a acestora, deşi acest aspect era de esenţa aflării adevărului", preciza sursa citată.

Având în vedere aceste aspecte, prin ordonanţa din 3 august 2011 a procurorului general al României s-a dispus infirmarea soluţiilor de neurmărire din dosarele menţionate şi continuarea cercetărilor în cadrul aceleiaşi cauze, într-o abordare unitară.