Guvernul va interzice instituţiilor publice, regiilor autonome şi companiilor naţionale să mai contracteze servicii de consultanţă şi asistenţă juridică dacă dispun deja de personal propriu de specialitate şi va obliga conducerea acestora să diminueze cu 30% cheltuielile de personal şi deplasări.
Excepţii de la interdicţia de achiziţionare a serviciilor juridice nu vor fi posibile decât cu acordul Guvernului sau al consiliilor locale şi judeţene, conform unui proiect de ordonanţă de urgenţă.
Documentul interzice autorităţilor şi instituţiilor publice ale administraţiei publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi regiilor autonome care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică să achiziţioneze servicii juridice de consultanţă, asistenţă şi/sau reprezentare.
"În situaţii temeinic justificate", în care activităţile juridice de consultanţă, asistenţă şi/sau reprezentare nu pot fi asigurate de către personal de specialitate juridică angajat în aceste entităţi, pot fi achiziţionate servicii de această natură numai cu aprobarea Guvernului, pentru autorităţi centrale, regii autonome şi companiile naţionale, respectiv a Consiliilor locale sau judeţene, pentru autorităţile şi regiile locale, este unica excepţie acceptată de Executiv.
Proiectul mai obligă conducătorii instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, să diminueze cu 30% cheltuielile de protocol şi costurile cu deplasările în străinătate, în semestrul II al acestui an faţă de cheltuielile aferente perioadei similare de anul trecut, fiind însă exceptate cheltuielile de protocol şi cu deplasările pentru proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile, pentru participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, precum şi cheltuielile cu deplasările în străinătate ale poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare care desfăşoară misiuni în cadrul forţelor de menţinere a păcii.
Miniştrii, miniştrii delegaţi, secretarul general al Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, personalul încadrat în funcţii asimilate acestora, primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali, precum şi înalţii funcţionari publici, pe perioada deplasărilor în străinătate, pot fi însoţiţi de cel mult două persoane.
În cazul deplasărilor în străinătate, delegaţiile ministerelor, Secretariatului General al Guvernului, instituţiilor publice din subordinea/coordonarea Guvernului sau a ministerelor, instituţiilor şi autorităţilor publice ale administraţiei publice locale, pot fi alcătuite tot din maximum două persoane.
Sunt exceptate de la această limitare deplasările la instituţiile Uniunii Europene şi ale NATO, deplasările personalului forţelor armate la misiuni, exerciţii, antrenamente, ceremoniale şi activităţi conexe
organizate în afara teritoriului statului român, deplasările la reuniunile de cooperare transfrontalieră, deplasările poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare care desfăşoară misiuni în cadrul forţelor de menţinere a păcii, precum şi deplasările din cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.
În cazuri temeinic justificate, la propunerea ordonatorilor principali de credite, majorarea numărului de persoane din delegaţie poate fi aprobată de către prim-ministrul sau vicepremier pentru miniştrii,
miniştrii delegaţi, secretarul general al Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, personalul încadrat în funcţii asimilate acestora din cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice ale administraţiei publice centrale, înalţii funcţionari publici, precum şi pentru delegaţiile alcătuite din experţi din cadrul ministerelor, Secretariatului General al Guvernului, instituţiilor publice din subordinea/coordonarea Guvernului sau a ministerelor, respectiv de către Consiliile locale sau Consiliile judeţene pentru primari, viceprimari, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali, precum şi pentru delegaţiile alcătuite din experţi din cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice ale administraţiei publice locale.
Acelaşi document mai interzice instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, să efectueze cheltuieli pentru achiziţionarea şi/sau elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate şi a altor studii aferente obiectivelor de investiţii, dacă în ultimii 5 ani bugetari au fost întocmite şi înregistrate în contabilitate studii având acelaşi obiect (caz în care studiile existente vor fi actualizate) sau dacă obiectivul de investiţii publice nu va putea fi inclus în programul de investiţii publice în anul bugetar următor. Şi în acest caz sunt exceptate studiile întocmite în vederea accesării de fonduri externe nerambursabile.
Din fonduri publice pot fi achiziţionate tipărituri şi alte bunuri pentru acţiunile de reprezentare şi protocol, precum şi pentru zile festive şi onomastice numai pentru cele organizate la nivelul preşedintelui României, preşedintelui Senatului, preşedintelui Camerei Deputaţilor, primului-ministru, preşedintelui Curţii Constituţionale, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintelui Curţii de Conturi, miniştrilor şi celorlalţi conducători ai instituţiilor şi autorităţilor publice centrale şi locale cu rol de ordonator principal de credite.
În schimb, companiile naţionale şi regiile autonome care au înregistrat pierderi în anul precedent nu pot achiziţiona tipărituri şi alte bunuri pentru zile festive şi onomasticem, exceptate fiind acţiunile de
reprezentare şi protocol aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.
Toate aceste măsuri sunt incluse într-un plan de reducere a cheltuielilor publice, prin care Guvernul mizează pentru acest an pe economii la bugetul general consolidat de 1,86 miliarde lei.