Doar zece la sută dintre romi au lucrat constant în ultimii doi ani şi peste 50 la sută nu au muncit

Iniţiatorii proiectului arată că structura ocupaţională a romilor indică în continuare un grad scăzut de integrare pe piaţa muncii, de doar 35,5 la sută.

Alţi 36 la sută dintre romii chestionaţi au precizat că ar dori un loc de muncă şi 28 la sută au spus că sunt inactivi.

"Este un nivel scăzut al ocupării în comparaţie cu cel naţional. La nivelul populaţiei generale din România, rata ocupării era în 2011 de 58 la sută, iar rata şomajului de 7,6 la sută. Ponderea romilor care au un loc de muncă stabil este semnificativ mai mică: doar 10 la sută dintre cei intervievaţi au lucrat permanent în ultimii doi ani, iar 51,5 la sută din eşantion declară că nu au lucrat niciodată în ultimii doi ani. 38 la sută din persoanele ocupate lucrează ca muncitori necalificaţi, 32 la sută au ocupaţii calificate (muncitori, vânzători, comercianţi), nouă la sută sunt muncitori în agricultură, în timp ce 13 la sută au ocupaţii tradiţionale rome", se arată în studiu.

Iniţiatorii studiului afirmă că disponibilitatea respondenţilor de a munci continuă să fie semnificativă, 76 la sută dintre cei care nu sunt ocupaţi spunând că vor să înceapă imediat să lucreze primesc o ofertă.

Femeile practică în proporţie mai mare decât bărbaţii meseriile tradiţionale şi se regăsesc frecvent în ocupaţii care presupun îngrijirea persoanelor în dificultate, a copiilor sau în cea de mediator şcolar sau sanitar.

Cât priveşte tinerii, aceştia au un grad mai mic de ocupare pe piaţa muncii, 20 la sută dintre cei cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani se declară inactivi, iar 42 la sută spun că sunt şomeri.

"Categoria persoanelor care nu desfăşoară activităţi economice este largă şi cuprinde casnici, pensionari, persoane aflate în incapacitate de muncă, beneficiari de ajutor social şi persoane fără ocupaţie/şomeri. Structura pe genuri a celor neocupaţi şi inactivi arată că 70 la sută dintre femei se încadrează în această categorie. (...) Modalitatea principală de căutare a unui loc de muncă constă în apelul la rude, prieteni (55 la sută), 46 la sută contactează direct angajatorii şi doar unu la sută face demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu", se mai arată în studiu.

Iniţiatorii studiului spun că nivelul scăzut de educaţie face parte din cercul vicios al sărăciei şi al dependenţei care cuprinde lipsa de acces gratuit la serviciile de sănătate, locuire în condiţii improprii şi discriminare.

De altfel, studiul arată că doi din zece copii romi nu merg la şcoală, cel mai frecvent motiv invocat fiind cel legat de lipsa resurselor financiare, iar 25 la sută dintre adulţii de peste 16 ani declară că nu ştiu să scrie şi să citească.

"Femeile sunt într-o mai mare măsură afectate de analfabetism, existând o diferenţă de 10 la sută între ele şi bărbaţi în ceea ce priveşte capacitatea declarată de a scrie şi a citi. Grupa de vârstă cu cele mai multe persoane care declară că nu ştiu să scrie şi să citească sunt cei între 25 şi 34 de ani (29 la sută), urmaţi de cei între 35 şi 44 de ani (23 la sută). 70 la sută dintre cei care declară că nu ştiu să scrie şi să citească provin din mediul rural", rezultă din studiu.

De altfel, 23 la sută din populaţia de romi cuprinsă în studiu nu au absolvit nicio şcoală, 26 la sută au terminat primele patru clase şi 34 la sută doar gimnaziul.

În ceea ce priveşte dimensiunea fenomenului de migraţie a populaţiei rome, din totalul celor chestionaţi, 75 la sută declară că nu au efectuat nicio deplasare în străinătate.

Întrebaţi dacă intenţionează să se deplaseze în afara ţării în următorul an, 69 la sută dintre cei intervievaţi au răspuns negativ şi 27 la sută afirmativ.

"Munca este principala motivaţie a deplasării, ceea ce indică faptul că migraţia romilor este una economică, marcată de lipsa resurselor şi de efortul căutării acestora în afara graniţelor. Aproape 65 la sută dintre cei plecaţi au vârste cuprinse între 18 şi 39 de ani. Proporţia celor de peste 50 de ani este redusă, iar migranţii de peste 60 de ani sunt mai degrabă excepţii", rezultă din studiu.

Trei sferturi dintre romii care au experienţa deplasării în străinătate au revenit acasă după şase luni sau mai puţin, iar majoritatea a locuit mai puţin de trei luni în străinătate, date care, în opinia realizătorilor studiului, indică mai degrabă un comportament de migraţie bazat pe plecări şi reîntoarceri frecvente, decât pe stagii lungi de şedere în străinătate.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.100 de subiecţi, auto-identificaţi, provenind atât din comunităţi compacte, cât şi din cele disipate, marja de eroare a sondajului fiind de +/- 2,7%, la un nivel de încredere de 95 la sută.