Revizuirea pensiilor militare este o povară care se adaugă cheltuielilor de personal şi a avut un efect invers celui afirmat de iniţiatori, pe care acum îl suportă actualul Guvern, iar această problemă va persista cel puţin două generaţii, a declarat, miercuri, ministrul Apărării, Corneliu Dobriţoiu
"În mod normal, pe timpul perioadelor de criză trebuie luate nişte măsuri, nişte reajustări, în aşa fel încât cheltuielile bugetare să scadă. Obiectivul guvernărilor anterioare a fost chiar să reducă impactul pe buget ca urmare a plăţii pensiilor şi salariilor. Lucrurile s-au întâmplat invers. Chestiunea este că o decontăm noi. Avem o problemă şi vom rămâne cu ea cel puţin două generaţii", a declarat ministrul Apărării.
Dobriţoiu a precizat că o parte însemnată din fondurile alocate în acest an ministerului pe care-l conduce se utilizează pentru plata majorării pensiilor militare.
"Bugetul actual, integral, este de 1,33% din PIB, iar nevoile reale ale Armatei, cu excepţia cheltuielilor de personal, reprezintă 0,76% din PIB. Deci, diferenţa până la 1,33% o reprezintă povara suportabilă, cu greu, e adevărat, pentru creşterea pensiilor", a afirmat ministrul.
Corneliu Dobriţoiu a subliniat faptul că recalcularea pensiilor militare pe baza principiului contributivităţii a creat şi situaţii nefireşti. Ministrul s-a referit la cadrele militare care au urmat cursuri de perfecţionare sau care au lucrat la organisme internaţionale, dându-se chiar el exemplu în acest sens, şi care au fost afectate de aplicarea acestui principiu.
"Eu sunt unul dintre cei care au suferit. Şapte ani...Dar nu fac caz din chestiunea aceasta. În loc să încurajeze principiul contributivităţii, inclusiv pregătirea profesională, el acţionează exact invers şi s-a ajuns la situaţii când un subofiţer, un maistru militar, are pensie mai mare decât un general, lucru absolut neîntâlnit în nicio armată de pe continentul european şi nord-american. S-ar putea ca prin Africa să găsim chestia asta", a mai spus Dobriţoiu.