BNS: Codul Muncii trebuie modificat, preşedintele nu poate apăra o lege care încalcă legislaţia UE

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, într-un interviu difuzat de Naşul TV, că au apărut, din 2005 până în prezent, "câteva schimbări atât de profunde încât oricine ar veni la putere nu mai poate face din judecători subordonaţi, nu mai poate face din serviciile de informaţii servicii la dispoziţie, nu mai poate face din procurori subordonaţi şi nu vor mai putea întoarce nici Codul Muncii, nu vor mai putea întoarce nici Legea Educaţiei".

Blocul Naţional Sindical (BNS) consideră pripite şi riscante declaraţiile făcute de preşedintele Traian Băsescu potrivit cărora Codul Muncii nu mai poate fi "întors".

"Ştim că această declaraţie a fost cauzată de un sentiment de paternitate faţă de Codul Muncii actual, un act elaborat şi susţinut de PDL împotriva voinţei actorilor sociali, însă ar fi dezastruos pentru România să păstreze chiar şi o zi în plus această lege. Piaţa muncii din România nu poate şi nu trebuie să fie reglementată de o lege făcută cu picioarele, ce încalcă flagrant legislaţia europeană, convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi Carta Socială Europeană ratificată de România", a spus preşedintele BNS, citat într-un comunicat de presă transmis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.

Dumitru Costin a precizat că poate preşedintele nu cunoaşte în detaliu "ororile" din actualul Cod al Muncii, "fiind prea puţin probabil ca grefierii PDL care au consemnat ordinele Consiliului Investitorilor Străini să fi raportat exact ce au făcut cu această lege".

În opinia liderului sindical, Codul Muncii trebuie să fie modificat, poate fi modificat şi orice zi de întârziere în a face acest lucru afectează viaţa lucrătorilor şi a familiilor lor, deteriorează relaţiile din piaţa muncii şi relaţia României cu Uniunea Europeană.

Costin a precizat că Blocul Naţional Sindical şi-a asumat sarcina de a elabora şi de a promova un proiect de Cod al Muncii echilibrat, conform cu legislaţia europeană şi internaţională, "fără abuzuri flagrante şi fără portiţe neclare care lasă loc de interpretări".

"Nu ne-am propus să revenim la vechiul Cod, cel de dinainte de mai 2011, ci să venim cu o variantă echitabilă, mulţumitoare pentru angajaţi şi angajatori. Proiectul nostru de Cod al Muncii a fost elaborat de o echipă de experţi a căror competenţă nu poate fi contestată. În plus, până la jumătatea lunii iunie proiectul este subiectul unei campanii de consultare publică", a mai spus Dumitru Costin.

El a adăugat că BNS îl invită pe preşedintele Traian Băsescu la o discuţie pe marginea propunerilor formulate şi îl roagă să nu se mai antepronunţe atât de categoric pe speţe în care nu s-a consultat cu toate părţile implicate.

"Punctul de vedere al PDL şi CIS nu a fost niciodată punctul de vedere al tuturor cetăţenilor, ci doar expresia unui grup restrâns de afacerişti. Preşedintele României trebuie să fie imparţial, trebuie să fie garantul Constituţiei şi să apere interesele tuturor cetăţenilor. Asta înseamnă că trebuie să discute cu partenerii sociali şi să accepte ideea că modificarea Codului Muncii trebuie făcută cât mai repede cu putinţă", a mai spus Costin.

Blocul Naţional Sindical anunţa, la sfârşitul lunii martie, că a elaborat un proiect de lege pentru modificarea Codului Muncii, fiind vizate obiectivele de performanţă, perioada de probă, contractele de muncă pe perioadă determinată, durata maximă legală a timpului de muncă şi munca suplimentară.

BNS propune ca durata perioadei de probă pentru muncitori necalificaţi să nu poată depăşi 10 zile lucrătoare, iar în cazul persoanelor cu handicap aceasta să fie de cel mult 45 de zile calendaristice.

În cazul contractului individual de muncă pe perioadă determinată, BNS propune ca acesta să nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de cinci ani.

Proiectul propus de BNS mai prevede compensarea muncii suplimentare atât prin ore libere plătite, în următoarele 30 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, cât şi prin acordarea unui spor ce nu poate fi mai mic de 50 la sută din salariul de bază.

Sindicaliştii BNS mai doresc ca stabilirea cuantumului net al salariului minim brut pe ţară garantat în plată să se facă prin raportare la nivelul salariului mediu brut comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi avut în vedere la fundamentare bugetului de stat.

Dumitru Costin preciza că BNS va începe o campanie pentru strângerea a cel puţin 100.000 de semnături de la cetăţeni, astfel încât proiectul să poată fi înaintat Parlamentului.