Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoPărinţii sau reprezentanţii legali care îşi abandonează copiii ar putea fi condamnaţi la o pedeapsă de la 5 la 10 ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi, potrivit unei iniţiative legislative adoptată tacit de Senat.
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, care îi are ca iniţiatori pe deputaţii independenţi Tudor Ciuhodaru şi Mircia Giurgiu, a trecut de Senat în varianta propusă de aceştia după ce proiectul nu a putut fi dezbătut de această Cameră legislativă înainte de expirarea termenului de adoptare tacită, în data de 9 mai.
Potrivit iniţiativei legislative, abandonul reprezintă părăsirea copilului de către părinte sau reprezentantul legal, dezinteresându-se de acesta, mai mult de trei luni.
Iniţiatorii precizează că prin dezinteres se înţelege încetarea imputabilă şi nejustificată a oricăror legături între părinţi sau reprezentantul legal şi copil şi stabilesc că nu este considerat abandon cazul în care copilul rămâne în grija unuia dintre părinţi.
Potrivit proiectului, constatarea abandonului copilului se efectuează de către reprezenanţii serviciului public de asistenţă socială ori, după caz, ai direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.
Iniţiatorii mai propun ca părinţii care îşi abandonează copiii să îşi piardă drepturile şi obligaţiile părinteşti pe toată durata măsurii de plasament dispusă de comisia pentru protecţia copilului.
Cei doi iniţiatori ai proiectului precizează, în expunerea de motive, că România se află pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul de copii abandonaţi.
"Statisticile indică între 40.000 şi 70.000 de copii abandonaţi, cărora li se adaugă alţi 300.000 care au fost lăsaţi singuri prin plecarea a peste trei milioane de persoane în străinătate. Jumătate dintre copii au vârste cuprinse între doi şi şase ani, iar 4 la sută au mai puţin de un an. 16 la sută dintre ei nu şi-au mai văzut părinţii de un an, în timp ce 3 la sută nu i-au mai văzut de cel puţin patru ani", mai precizează autorii iniţiativei legislative.
Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială şi Comisia pentru drepturile omului, sesizate în fond cu proiectul de lege, adoptaseră un raport prin care propuneau plenului respingerea proiectului, motivând că aceste acţiuni sunt deja reglementate în Codul Civil şi în Codul Penal.
Proiectul va fi transmis, în forma propusă de iniţiatori, Camerei Deputaţilor, care este cameră decizională.
