Băsescu: România speră ca summitul NATO să declarare capacitatea interimară de apărare antirachetă

"Aş mai face o menţiune legată de capacitatea de apărare a statelor NATO. Până în prezent ea se binuia pe doi piloni extrem de puternici: unul era legat de forţe convenţionale ale Alinaţei - un pilon fundamental; iar cel de-al al doilea pilon fundamental de apărare era capacitatea de descurajare nucleară de care dispune Alianţa prin prezenţa în interiorul Alianţei a statelor posesoare de arme nucleare şi de vectori de transport la ţintă a armamentelor nucleare. Cu ocazia acestui summit sperăm să fie declarat funcţional, aşa cum spuneam, interimar şi cel de-al treilea pilon - capacitatea de apărare antirachetă a statelor membre NATO", a spus şeful statului.

Preşedintele Traian Băsescu a spus că declararea capacităţii interimare de apărare antirachetă a NATO este un subiect major de pe agenda summitului care este puternic promovat de SUA şi de România.

"Sperăm ca summitul să declare capacitatea interimară de apărare antirachetă a NATO. Din acest punct de vedere vă pot spune că România va deveni una din primele ţări care vor avea dotările de prevenire a atacurilor cu rachete asuspra teritoriului său şi a ţărilor din regiune, iar capacităţile de pe teritoriu României vor fi funcţionale şi gata de utilizare în anul 2015", a spus Băsescu.

Şeful statului va participa, la finalul acestei săptămâni, la Summit-ul NATO de la Chicago. Afganistanul, scutul antirachetă şi cooperarea în domeniul mijloacelor militare sunt principalele dosare de pe agendă.

Statele Unite şi NATO intenţionează să instaleze în Europa, în următorii opt ani, versiuni ale sistemelor SM-3."Datele iniţiale arată că toate componentele s-au comportat aşa cum au fost proiectate", a precizat Agenţia Pentagonului.

Un test efectuat în septembrie 2011, cu acelaşi tip de interceptor, eşuase.

În România urmează să fie instalate, la baza de la Deveselu (judeţul Olt), sisteme de interceptare SM-3 IB, versiuni terestre, în cadrul sistemului antibalistic al NATO, a evidenţiat Reuters.

În urmă cu o lună, Fox News cita două rapoarte guvernamentale din SUA care relevau că proiectul scutului antirachetă se confruntă cu întârzieri majore, depăşiri de costuri şi probleme tehnologice critice, inclusiv la componenta din România.

Rapoartele redactate de Departamentul Apărării şi de anchetatorii Congresului ar fi generat îndoieli privind programul aflat în centrul planurilor SUA de a apăra Europa şi care reprezintă un subiect sensibil atât pe plan intern, cât şi în relaţia cu Rusia. Documentele citate de Fox News ar fi indicat că interceptorii de rachete întâmpină obstacole în producţie, radarele au puterea prea mică, iar senzorii nu pot face distincţia între un focos şi alte obiecte.