Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, joi, că CC nu a adresat nicio întrebare preliminară Curţii de Justiţie a Uniunii Europene de la Luxemburg, însă instanţele române au comunicat 19 solicitări privind aplicarea normei europene în probleme juridice naţionale.
Joi, la Palatul Parlamentului, o delegaţie Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) - condusă de preşedintele instituţiei, Vassilios Skouris - a avut o întâlnire de lucru cu judecătorii şi magistraţii asistenţi ai Curţii Constituţionale.
La briefingul de presă, preşedintele CJUE, dr. Vassilios Skouris, preşedintele CC, judecător Augustin Zegrean, şi preşedintele ICCJ, judecător dr. Livia Doina Stanciu, au declarat presei că în cadrul întâlnirii de lucru s-a discutat despre instituţia întrebării preliminare către Curtea de la Luxemburg, practicată deja de judecătorii români.
Preşedintele CC, Augustin Zegrean, a arătat că se recurge la întrebarea preliminară "dacă în justiţia unui stat o instanţă are îndoieli cu privire la claritatea sau aplicarea normei europene". "Judecătorul poate să adreseze o întrebare preliminară la CJUE, iar într-un timp rezonabil - o lună, două, trei - va primi răspunsul la intrebarea sa. Răspunsul este obligatoriu, dar nu opreşte justiţiabilul să se adreseze în continuare CJUE", a adăugat preşedintele Curţii Constituţionale.
Curtea Constituţională este la început în această materie, a declarat Augustin Zegrean, care a precizat că CC încă nu a adresat o astfel de întrebare.
"În România, de la instanţele obişnuite s-au adresat Tribunalului European (de la Luxemburg-nr.) 19 astfel de intrebări. Curtea Constituţională apreciază că în această materie nu are ea competenţă, ci instanţele obişnuite. Ele trebuie să aplice dreptul comunitar. Noi (judecătorii constituţionali-n.r.) verificăm constituţionalitatea legilor. Sigur că atunci când norma comunitară este contrară Constituţiei vom vedea ce vom face", a conchis Zegrean.
La rândul său, preşedinta instanţei supreme române, Livia Stanciu, a subliniat "marea onoare" pe care o înregistrează întreg sistemul judiciar române prin acceptarea de către Curtea de Justiţie a UE a invitaţiei, făcută de Curtea Constituţională a României şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei
Livia Stanciu a arătat că din delegaţia condusă de preşedintele CJUE, Vassilios Skouris, fac parte 13 judecători europeni, un avocat general şi un grefier al Curţii. "Această vizită oficială făcută în România reprezintă un element important în evoluţia relaţiilor dintre instanţa constituţională, instanţa supremă, instanţele române şi cea europeană", a spus preşedinta ICCJ.
Stanciu a amintit că legiuitorul român a introdus în Codurile de procedură penală şi civilă noua instituţie a întrebării prealabile, mai exact sesizarea ICCJ în vederea pronunţării unei hotărâri în legătură cu dezlegarea problemei de drept.
"Această instituţie gândită ca un mecanism proactiv, care alături de mecanismul deja existent - acela al recursului în interesul legii -, contribuie la o constituirea jurisprudenţei statului român, a unei jurisprudenţe predictibile, să asigure justiţiabilului român aşteptările rezobabile pe care le are de la aceasta", a spus Livia Stanciu.
Delegaţia CJUE are o întâlnire de lucru vineri cu judecătorii ICCJ. "Pentru judecătorii supremi va fi un schimb de experienţă extrem de valoros", a conchis Stanciu.
Ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană, începând cu 1 ianuarie 2007, reprezentanţii guvernelor Statelor Membre ale Uniunii Europene au numit-o ca judecător la Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene (devenită Curtea de Justiţie a Uniunii Europene-n.r.) pe Camelia Toader, care face parte din delegaţia CJUE, sosită miercuri la Bucureşti.
În octombrie 2009, judecătoarea Camelia Toader a fost reînvestită pentru un nou mandat ca magistrat la CJUE pentru perioada 7 octombrie 2009 - 6 octombrie 2015. Camelia Toader este judecător la instanţa de la Luxemburg din 13 ianuarie 2006.