Isărescu: Creşterea cursului ar putea avea fundamente macro, dar momentan pare o reacţie la politic

"Cursul de schimb pare deocamdată o reacţie (...) dar şi aici nu ne dăm seama dacă nu cumva, după o perioadă de trei ani, fundamentele duc la o anumită mişcare a acestei zone. Avem trei ani în care diferenţialul de inflaţie a fost în defavoarea noastră. În patru luni avem două schimbări de guvern, o lună de manifestaţii şi proteste sociale, o iarnă destul de grea. Să nu trecem cu vederea nici aceste lucruri pe care nu aveam cum să le prevedem în toamna anului trecut. S-ar putea să fie mişcări generate de o cobinaţie de factori", a afirmat şeful băncii centrale.

Isărescu a ţinut să precizeze că nu se poate vorbi de o depreciere de amploare a cursului.

"Azi am văzut o stabilizare de la sine, chiar dacă a fost depăşită acea barieră psihologică de 4,4 lei/euro, despre care de care se tot vorbeşte în presă", a adăugat guvernatorul BNR.

El apreciază că evoluţia cursului nu va avea un impact important asupra inflaţiei.

Este pentru a doua oară în ultimele luni când guvernatorul BNR vorbeşte despre o depreciere a leului pe baza fundamentelor macroeconomice.

Această ultimă declaraţie sugerează chiar că banca centrală ar putea fi confortabilă cu noul nivel al cotaţiilor.

După căderea Cabinetului Ungureanu, cotaţiile monedei euro pe piaţa locală au atins valori maxime istorice atât vineri, cât şi în şedinţa de luni. În aceste două şedinţe cursul a urcat de la 4,3750 lei/euro la 4,4150 lei/euro, o creştere de aproximativ 1%.

Referinţa publicată de BNR a atins miercuri un nou maxim istoric, de 4,4168 lei/euro, în creştere cu 1,98 bani faţă de nivelul de luni, deprecierea leului temperându-se spre jumătatea zilei.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis miercuri să menţină rata de politică monetară la 5,25% pe an, oprind seria de reduceri consecutive de dobândă începută în noiembrie anul trecut, poziţie anticipată de analişti după căderea Guvernului Ungureanu, săptămâna trecută.

Isărescu a explicat că banca centrală a oprit ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza celor mai recente evenimente politice interne, care s-au suprapus pe evoluţii externe nefavorabile, inclusiv la nivelul sistemului bancar.