Societatea civilă acuză PDL şi USL de "ipocrizie" în problema votului majoritar într-un singur tur

"Am luat act cu surprindere și îngrijorare de declarațiile din ultimele zile ale liderilor PDL și USL referitoare la introducerea sistemului de vot majoritar într-un singur tur pentru alegerile parlamentare din acest an. Prin urmare, noi – semnatarii acestui comunicat, cerem partidelor politice parlamentare și conducerilor acestora să manifeste responsabilitate în ceea ce privește legislația electorală pe care o pregătesc pentru alegerile din acest an. Ne exprimăm speranța că întrecerea dintre liderii USL și cei ai PDL în declararea atașamentului față de sistemul de vot majoritar cu un singur tur de scrutin (așa numitul “uninominal pur”) este doar expresia populismului și a ipocriziei și nu este în acord cu intențiile reale legate de sistemul de vot ce urmează a fi promovat și votat în Parlament. Pentru că dacă nu este vorba de populism și ipocrizie, cu siguranță e vorba de dispreț față de democrație", se arată într-un comunciat de vineri semnat de reprezentanţii Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis, ActiveWatch - Agenția de Monitorizare a Presei, Centrului de Resurse pentru participare publică – CeRe, Asociației Salvați Dunarea și Delta, Asociației Naționale a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni, Asociației Mișcarea Civică Miliția Spirituală, Centrului Rațiu pentru Democrație, Centrului de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale şi ai Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki.

Cele nouă organizaţii ţin să atragă atenția asupra faptului că "sistemul majoritar într-un singur tur permite, teoretic, unui partid care se bucură de susținerea a numai 35 – 40% din alegători să ajungă să obțină 100% mandate parlamentare, dacă fiecare candidat al său se clasează (cu 30 – 40 % din voturi) primul în circumscripția uninominală în care candidează". "În acest fel, alegătorii unui partid care obține, spre exemplu, 20 – 25% din voturi în alegeri pot rămâne nereprezentați în Parlament. Raportându-ne direct la situația actuală a scenei politice românești, dacă tendințele în privința preferințelor electoratului se păstrează, este foarte probabil ca, în urma alegerilor din noiembrie, să avem în Parlament o alianță care, adunând în jur de 50% din voturi la nivel național, poate să ajungă să dețină 70 – 80% din mandate. Aceasta va avea de înfruntat o opoziție nesemnificativă, care ocupă un număr de fotolii mult subdimensionat în raport cu numărul de voturi pe care îl obține în alegeri", explică semnatarii comunicatului de protest.

Reprezentanţii societăţii civile consideră că "este bine" ca sistemul de vot prin care sunt aleşi parlamentarii să permită evaluarea, de către alegători, a fiecărui candidat în parte, subliniind însă că, în opinia lor, este "imperios necesar și sănătos pentru democrație ca fiecare curent de opinie (politică) existent în societate să fie reprezentat în Parlament în raport cu ponderea voturilor pe care le obține la alegeri. "Având în vedere că, spre deosebire de un primar sau un președinte de consiliu județean, un parlamentar nu adoptă nici un fel de decizii la nivelul circumscripției în care este ales, însă împreună cu toți ceilalți parlamentari adoptă legi valabile pentru toată țara, pentru fiecare alegător în parte activitatea deputatului sau senatorului din colegiul său este la fel de importantă ca activitatea oricărui alt parlamentar ales în orice loc din țară. De aceea, la baza oricărui sistem ales trebuie să stea regula proporționalității dintre voturile și mandatele primite de fiecare partid participant în alegeri. Literatura de specialitate, precum și experiența multora dintre țările membre ale Uniunii Europene (și nu numai), ne pot oferi soluții care îmbină cele două condiții", se mai arată în comunicat.

ONG-urile care se declară împotriva aşa-numitului "uninominal pur" precizează că dintre toate cele 27 state UE, doar în Marea Britanie se mai folosește sistemul majoritar cu un singur tur. "La observația conform căreia în Marea Britanie există, în mod incontestabil, democrație, răspundem cu mențiunea că acest fapt nu înseamnă că și în România ar exista (dacă s-ar adopta acest sistem). În Marea Britanie, acest mod de scrutin funcționează de mai bine de 600 de ani și a fost întreținut de un sistem “bipartid” aducând avantajul că a stopat ascensiunea partidelor extremiste laolaltă cu dezavantajul că a împiedicat, în același timp, și ascensiunea oricăror forțe politice democratice, altele decât cele două partide care își dispută puterea de mai bine de opt decenii. În România, în schimb, sistemul de partide este într-o continuă transformare și trebuie lăsat să evolueze în mod natural, nicidecum să fie transformat într-unul bipartid (sau chiar monopartid) prin căi artificiale, cum este sistemul de vot aflat în discuție", mai spun reprezentanţii organizaţiilor.

Preşedintele Comisiei electorale, Sulfina Barbu, a declarat, joi, că proiectul legii electorale va fi definitivat marţea viitoare, arătând că toţi membrii Comisiei, inclusiv cei din USL, au fost de acord cu sistemul de vot mixt şi cu reducerea numărului de parlamentari.

Barbu a spus că, potrivit sistemului mixt susţinut de comisie, 50% din mandate ar urma să fie atribuite direct, prin unimominal majoritar, adică cel care câştigă colegiul va lua mandatul de parlamentar, iar 50% din mandate vor fi pe liste naţionale.