Blejnar: Aveam o ţintă pe un an, redusă în presă la două luni, poate o eroare de comunicare

El afirmă, zâmbind, că poate problema a apărut dintr-o "eroare a celor de la comunicare" şi evită să comenteze de ce şeful Guvernului nu a revenit asupra ţintei în acord cu solicitarea care i-a fost transmisă direct.

Blejnar arată în acelaşi timp că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală este un sistem greoi şi nerestructurat în totalitate, care este greu de pus "peste noapte la muncă" şi admite că autorităţile nu pot avea în prezent o evaluare clară a nivelului de evaziune fiscală.

Fostul şef aANAF anunţă şi că şi-a pregătit planul de verificare a persoanelor fizice cu mari averi, în prima etapă urmând să fie controlate 300-400 persoane care anul trecut au avut venituri de peste trei milioane de euro şi deţineri de peste 20 milioane euro.

La finalul mandatului la conducerea ANAF, Blejnar îşi reproşează un singur lucru: a avut de multe ori o relaţie acidă şi dură cu presa.

Prezentăm integral interviul acordat agenţiei MEDIAFAX de către fostul preşedinte al ANAF Sorin Blejnar:

Reporter: Marţi eraţi în plin proces de centralizare a datelor privind rezultatele obţinute în combaterea evaziunii fiscale, iar câteva ore mai târziu, conform versiunii oficiale, eraţi anunţat prin telefon de premierul Ungureanu că sunteţi revocat din funcţie. Cum a fost, de fapt ?

Sorin Blejnar: În niciun caz nu este vorba despre frustrare. Atunci când eşti numit într-o funcţie de o asemenea importanţă, de demnitate publică, ştii un singur lucru: că eşti numit pentru o perioadă de timp şi că la un moment dat mandatul se va încheia. Deci nu există niciun fel de frustrare.

Rep: Eraţi deja împăcat cu ideea că veţi fi schimbat din funcţie, de câteva zile ?

S.B: Nu eram împăcat cu ideea sau nu conştientizam neapărat că voi fi schimbat peste o zi sau două zile, ştiam că acel moment va veni şi că voi fi eliberat din funcţie până la urmă. Am spus public că această ţintă de 1,5% din PIB care s-a stabilit pentru a fi încasată este nerealizabilă. Ea este nerealizabilă din punct de vedere al încasărilor efective; din punct de vedere al sumelor stabilite şi atrase la bugetul de stat din economia subterană, ea este realizabilă. Am o centralizare: la data 12 aprilie avem 0,83% din PIB sume stabilite suplimentar, adică vreo 5 miliarde şi ceva lei. Desigur că nu toate aceste sume sunt încasate, pentru că încasarea se face în condiţiile legii, liberul acces la justiţie al tuturor contribuabililor sancţionaţi este garantat prin Constituţie.

Rep: Premierul spunea la un moment dat că nu înlocuirea unui om schimbă sistemul. Dumneavoastră ce credeţi?

S.B: Da, un sistem ca Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, care este un sistem greoi, mare, nerestructurat în totalitate cu toate că am trecut prin nişte etape de restructurare, este greu de pus peste noapte la muncă. Eu, în ultimii trei ani, am făcut peste 700 şi ceva de proceduri şi metodologii de control şi administrare fiscală. Da, dacă este să mă întrebaţi, nu cred că schimbarea unui om rezolvă problema unui sistem.

Rep: Credeţi că înlocuirea dumneavoastră e justificată sau ţine de o anumită strategie ?

S.B: Nu ştiu şi nu cred că sunt îndreptăţit să mă pronunţ pe acest subiect, sunt în schimb subiectul unei campanii de denigrare constantă din partea unei părţi a mass-media în ultimii doi ani. Unele lucruri care s-au spus la adresa mea sunt adevărate, dar sunt minore şi nu au niciun fel de conotaţie de natură penală - aţi văzut cu toţii că am fost acuzat - şi sunt foarte multe neadevăruri spuse la adresa mea şi a familiei, lucru care nu mi se pare corect. Se vorbeşte tot timpul de faptul că, într-o ţară civilizată, şeful Fiscului nu este prezent în mass-media cum a fost prezent Blejnar în ultimul timp. Într-o ţară civilizată, mass-media nu îşi permite să atace cu înverşunare instituţiile statului şi oamenii care conduc aceste instituţii doar pe baza unor supoziţii de presă.

Rep: Spuneţi că sunt şi lucruri adevărate, şi neadevărate reflectate în media. La ce lucruri adevărate vă referiţi ?

S.B: Nu ştiu, nu pot să vă dau un exemplu acum, poate că nu am făcut planul de încasări. Da, faptul că nu am făcut planul de încasări stabilit sau nu am ajuns la nivelul de performanţă la care se aştepta naţiunea română este un lucru adevărat, dar nu este datorită faptului că nu am acţionat cu bună-credinţă, eu sau colegii mei, pur şi simplu am traversat în ultimii ani o perioadă de criză care încă nu s-a finalizat, dar atitudinea noastră este pro-activă, pozitivă.

Rep: Credeţi că veţi scăpa acum de aceste acuzaţii ? Numele dvs a fost vehiculat în diferite dosare de corupţie, credeţi că acum, odată cu această plecare de la şefia ANAF, vor mai apărea aceste acuzaţii.

S.B: Se vor diminua, pentru că sunt nişte acuzaţii nefondate, nereale, au fost făcute de foarte multe ori sau în marea majoritate a cazurilor doar pentru a face deliciul presei.

Rep: Spuneţi că ţinta aceasta este nerealistă. De ce este nerealistă, de ce nu putem atrage două miliarde euro ?

S.B: Nu se pot atrage în 60 zile două miliarde euro suplimentar din evaziunea fiscală în România, nu avem încă un sistem informatic integrat al ANAF, noi, ca instituţie, nu am avut în ultimii ani, nu doar în mandatul meu, o informatizare adecvată, resursa financiară alocată de la buget pentru a face investiţiile şi a avea toate fluxurile informatice şi informaţionale în termen util pentru a putea combate mult mai bine fenomenul de evaziune fiscală, însă asta nu înseamnă că am stat pe loc, că nu am acţionat şi nu am dezvoltat noi arii şi domenii în care am făcut verificările fiscale. Am dat drumul controlului electronic, controlului dosarului preţurilor de transfer, am declanşat analiza de risc utilizând suportul informatic pe care îl deţinem. Totuşi, ne-am direcţionat verificările spre anumite zone care nu au fost niciodată verificate, noi am fost printre primii care am declanşat verificările la societăţile comerciale cu pierdere şi care, de exemplu, aveau TVA de recuperat înregistrată în contabilitate şi niciodată nu o solicitau la rambursare. Astea sunt nişte semnale pentru o administraţie fiscală că acolo lucrurile nu sunt corecte.

În anul 2009 am scos din sistemul fiscal românesc 90.000 firme, cărora le-am retras codul de TVA, le-am declarat active, le-am publicat în Monitorul Oficial şi pe site-ul instituţiei, dar sunt firme inactive care nu îşi depun declaraţiile fiscale, societăţi comerciale care nu funcţionează la sediul social şi care sunt de foarte multe ori furnizoare doar de facturi şi de documente pentru alte societăţi comerciale la vedere, tocmai pentru a se sustrage sau pentru a-şi diminua obligaţiile fiscale pe care ar trebui să le înregistreze, să le declare la Fisc şi să plătească impozite.

Rep: Bun, şi dacă nu aveţi un sistem informatic eficient, cum vreţi să verificaţi persoane fizice cu mari averi, care sunt poate mult mai versate în a ocoli legea ?

S.B: Noi am creat, începând cu 2010, cadrul legal pentru a putea face aceste verificări, pentru că, în ultimii 20 ani, România fiscală a fost într-o direcţie greşită, noi niciodată nu am avut posibilitatea de a verifica persoana fizică, beneficiarul real al sumelor dintr-o societate falită, toate controalele noastre instituţionale, şi aici vorbesc de toate instituţiile care au făcut controale, s-au axat doar pe a verifica societatea comercială, firma, niciodată nu a existat cadrul legal pentru a putea să trecem gardul în curtea persoanei fizice şi să o întreb de unde a avut surse de finanţare pentru casă, maşină, excursii costisitoare.

Aceasta este, de fapt, problema reală. Abia în 2010 am modificat Codul Fiscal şi am spus că orice venituri a căror sursă nu poate fi identificată se impozitează cu 16%. Am introdus metodele indirecte de control, tot în 2010-2011. Ele vor fi aplicabile în a doua perioadă a anului 2012, pentru veniturile declarate de persoanele fizice în 2011, după data de depunere a Declaraţiei 200, deci după luna mai.

Rep: Revenind la această ţintă celebră, Guvernul spune că nu aţi contestat-o la momentul stabilirii ei, că aţi ieşit abia acum cu evaluări proprii din care rezultă că era nerealistă şi că aţi avut şi un termen la dispoziţie pentru a spune dacă veţi putea îndeplini sau nu acest obiectiv.

S.B: Nu, nu am avut un asemenea termen şi nu am spus niciodată că este nerealist, am spus doar că este nerealizabil, e o nuanţă diferită. Am spus că este nerealizabilă din punctul de vedere al încasării efective a sumelor în conturile statului. Ea este realizabilă sau ne putem apropia de această ţintă dacă vorbim de sume constatate, de amenzi, obligaţii suplimentare stabilite, confiscări, TVA respins la rambursare, diminuare a pierderii fiscale, sesizări penale înaintate organelor în drept.

Rep: I-aţi spus asta premierului, în urmă cu două luni ?

S.B: Nu i-am spus, în schimb am făcut anumite informări pe care le-am transmis la Cancelaria primului-ministru.

Rep: De ce nu i-aţi spus direct că această ţintă este uşor exagerată ?

S.B: Păi o să vă spun un lucru în premieră. În urmă cu două luni, domnul prim-ministru a solicitat, la acea discuţie, să aducem 1,5% din PIB până la sfârşitul anului 2012.

Rep: Aceasta a fost ţinta iniţială ?

S.B: Da, spunându-ne că în următoarele 60 de zile vom fi evaluaţi cu toţii să vadă dacă suntem pe drumul bun. Ulterior, comunicatul de presă al Guvernului, pe care l-am văzut şi eu, a spus că avem termen în 60 de zile să adunăm 1,5%.

Rep: Deci, ca să înţeleg, în discuţia din comitetul pentru combaterea evaziunii fiscale, faţă în faţă, împreună cu alţi participanţi, vi s-a spus că ţinta este până la sfârşitul anului, iar în comunicarea oficială a fost anunţată pentru două luni.

S.B: Da, a fost cam aşa: am colectat 33% din PIB în 2011, doresc încă un 1,5% suplimentar până la sfârşitul anului, iar în 60 de zile o să vă evaluez. Ulterior, când a fost făcut comunicatul de presă, probabil dintr-o eroare a celor de la comunicare, s-a...

Rep: Păi, eroare a celor de la comunicare preluată însă de premier în declaraţii publice ulterioare.

S.B: Nu ştiu, ulterior, da...

Rep: Cum aţi interpretat această modificare ?

S.B: Nu am interpretat nicicum, eu doar v-am spus că în toată această perioadă am încercat - şi dovadă e faptul că în 12 aprilie aveam 0,83% din PIB sume stabilite suplimentar de natura celor pe care vi le-am enumerat anterior, parte dintre ele sunt încasate, parte sunt confiscate, sunt în instanţe, la soluţionarea contestaţiilor în cadrul aparatului ANAF. Deci, sunt în anumite faze.

Rep: La acel moment, premierul spunea că vă va susţine necondiţionat la îndeplinirea acestei ţinte…..

S.B: Nu am fost împiedicat să îmi fac treaba cu absolut nimic.

Rep: Credeţi însă că ţinta a fost ridicată intenţionat la acest nivel ?

S.B: Nu.

Rep: Poate fi totuşi realizată ?

S.B: Nu se poate îndeplini astăzi în România, este o ţintă ambiţioasă, dar astăzi nu poate fi realizată din combaterea evaziunii fiscale într-un termen atât de scurt, să încasezi efectiv, putem vorbi de sume stabilite, atrase, care nu sunt neapărat încasabile în perioada imediată, mâine, ele sunt încasabile în perioada următoare, noi am instituit măsuri asiguratorii pe marea majoritate a acestor sume stabilite tocmai pentru a preîntâmpina posibilitatea societăţilor comerciale controlate să-şi risipească patrimoniul şi să îngreuneze în mod substanţial colectarea viitoare, atunci când aceste sume vor fi confirmate de către instanţă ca fiind definitive şi irevocabile.

Rep: În prima reuniune a comitetului de combatere a evaziunii fiscale după revocarea dvs, premierul v-a adus critici: management defectuos al fostei conduceri ANAF, lipstă de colaborare cu instituţii precum Ministerul Administraţiei şi Internelor, Parchetul..

S.B: Nu, am văzut aceste afirmaţii, era vorba de faptul că nu am pus bazele de date la dispoziţia Ministerului de Interne. Nu, şi ANAF, ca şi celelalte instituţii ale statului, îşi pun toate bazele de date în cadrul bazei de date centrale a Sistemului Integrat Informatic Naţional, deci orice instituţie a statului are acces la aceste baze de date.

Rep: Inclusiv Ministerul de Interne ?

S..B: Da, cum şi noi avem acces la informaţiile din bazele de date ale Ministerului de Interne.

Rep: Şi atunci este premierul dezinformat ?

S.B: Probabil că nu a avut toate elementele necesare sau a avut doar o informaţie parţială.

Rep: Când aţi vorbit ultima dată cu preşedintele Traian Băsescu ?

S.B: Eu nu discut cu preşedintele Traian Băsescu, pentru că eu sunt pe partea executivă, iar şeful meu este primul-ministru.

Rep: Este adevărat, subiectul evaziunii fiscale a reprezentat însă de mai multe ori, ultima dată chiar în primăvara acestui an, un subiect la nivelul CSAT.

S.B: Nu am participat la şedinţele CSAT, doar am furnizat periodic date şi informaţii ministrului de Finanţe, care este membru în CSAT.

Rep: Cum vi se pare situaţia în care veţi lucra la conducerea Departamentului de Control al Marilor Averi, parte din instituţia pe care aţi condus-o până acum câteva zile ?

S.B: Eu lucrez de aproximativ 20 ani în sistemul public românesc, doar în Ministerul de Finanţe am lucrat în toţi aceşti ani şi aici am avut mai multe funcţii. Eu, când am fost numit în această funcţie de înaltă demnitate publică, aveam deja o funcţie de conducere, luasem un examen în 2005 cu Agenţia Naţională a Funcţionarului Public şi aveam deja o funcţie de conducere. Am fost suspendat din funcţie în 2009, iar astăzi am revenit la funcţia de conducere pe care o am prin Legea funcţionarului public.

Nu cred că este vorba de vreo strategie, pur şi simplu încheindu-mi mandatul de demnitate publică am revenit pe funcţia publică de conducere pentru care am dat concurs.

Rep: Câţi angajaţi ANAF lucrează în calitate de consultanţi fiscali pentru firme, ajutând la ocolirea legii ?

S.B: În mod oficial, niciunul, pentru că nu au voie. Neoficial, nu am date sau elemente, am mai avut anumite informări, am trimis Corpul de Control, în unele cazuri au fost nişte elemente care păreau să confirme şi am luat măsurile legale.

Rep: Măsuri legale, adică de destituire...?

S.B: Nu ştiu acum, da, probabil că au fost şi cazuri de destituire în toţi aceşti ani la un număr de aproximativ 30.000 angajaţi.

Rep: Şi câte astfel de cazuri sunt din 30.000 ?

S.B: Nu ştiu, nu am asemenea elemente în acest moment.

Rep: Sunt angajaţii ANAF suficient de pregătiţi şi motivaţi pentru a-şi face onest meseria ?

S.B: Astăzi sunt motivaţi, încă din 2011 s-a reglat salarizarea personalului, s-a renunţat la acele stimulente care au făcut obiectul atât de multor dezbateri publice. Astăzi angajaţii sunt plătiţi corect. Din punctul de vedere al pregătirii profesionale, sunt şi oameni foarte buni în sistem, şi oameni la care s-ar putea mai bine.

Rep: Sunt prea mulţi sau prea puţini angajaţi în cadrul ANAF ?

S.B: Depinde cum privim lucrurile. Nu cred că suntem mulţi, am trecut printr-un proces de reducere a personalului în 2011. Când am preluat instituţia, eram cu 34.097 funcţii şi avem astăzi 29.100, din care ocupate efectiv 26.935 la 28 februarie.

Rep: Şi acest proces de restructurare care urmează la nivelul ANAF va conduce la noi concedieri ?

S.B: Eu nu cred că va conduce la noi concedieri, ci la o relocare a personalului spre domeniile deficitare. Dacă vom informatiza corespunzător sistemul, foarte multe funcţii sau operaţiuni care astăzi sunt efectuate manual vor fi informatizate, iar personalul de aici va fi relocat spre domeniile de control fiscal, de exemplu.

Rep: Care politicieni continuă să exercite presiuni asupra angajaţilor ANAF ?

S.B: Nu cunosc şi nu am elemente clare pe acest segment.

Rep: Păi a dispărut brusc presiunea politicului asupra administraţiei ?

S.B: Da, nu, deci eu, cel puţin la nivelul preşedintelui ANAF, nu s-au făcut presiuni politice.

Rep: Are Fiscul toate instrumentele necesare pentru a-şi face treaba, dincolo de eroarea umană şi implicarea politicului ?

S.B: În primul rând, Fiscului îi trebuie o informatizare adecvată a tuturor activităţilor care se desfăşoară în interior, toate procesele şi operaţiunile trebuie monitorizate informatic atât pentru a putea urmări noi modul cum angajaţii îşi duc la îndeplinire sarcinile, cât şi pentru a veni în sprijinul contribuabilului.

Rep: Este mai greu să aduni bani din combaterea evaziunii şi mai uşor să controlezi persoanele fizice cu venituri mari ?

S.B: Este un proiect pe care l-am pornit din 2009-2010 cu FMI, noi trebuie să ne aliniem la bunele practici europene, am fost una dintre ultimele ţări care au declanşat acest proces de verificare a persoanelor cu averi mari.

Rep: Să reformulez întrebarea: de ce premierul crede că nu sunteţi bun la atragerea veniturilor din combaterea evaziunii, dar sunteţi bun la verificarea persoanelor cu mari venituri ?

S.B: Numirea în funcţia de director la Direcţia de Verificări Fiscale, că de fapt aşa se numeşte această direcţie, nu este făcută de către primul-ministru, eu am revenit doar pe o funcţie unde am fost numit anterior.

Rep: Bănuiesc că dacă nu ar fi acordul premierului, la un moment dat s-ar ajunge, indiferent de cine ar semna ordinul respectiv, la retragerea dvs şi de acolo.

S.B: Nu, numirile în funcţia publică de execuţie sau de conducere, cât şi mutarea sau demiterea din funcţie se fac în conformitate cu prevederile legii.

Rep: La ce vă aşteptaţi la relaţia cu noul preşedinte ANAF ?

S.B: Eu cred că va fi o relaţie foarte corectă.

Rep: Vă veţi ocupa de verificarea marilor averi. Care sunt primele ţinte luate în vizor, când începeţi, v-aţi stabilit un anumit număr de persoane anul acesta, anul viitor ?

S.B: Din acest an, după prelucrarea Declaraţiilor 200, deci după 25 mai termenul limită de depunere, prelucrând bazele de date, vom elabora o listă cu în jur de 300-400 persoane, după două mari criterii: venituri de peste trei milioane de euro în anul 2011 şi deţineri de peste 20 milioane euro. Desigur că, pe lângă această categorie care va fi monitorizată şi verificată de aparatul central al ANAF, am constituit servicii în fiecare judeţ şi sector al municipiului Bucureşti care se vor ocupa de verificarea persoanelor fizice şi de modul în care îşi plătesc impozitele şi taxele, persoanele care nu sunt în categoria primelor 300.

Rep: Câţi bani au transferat în afara ţării românii bogaţi ?

S.B: Nu am asemenea elemente.

Rep: Păi şi veţi avea ? Cum veţi face rost de aceste date ?

S.B: Din 2010, avem acces punctual să solicităm rulajele conturilor la toate instituţiile bancare referitoare la o persoană fizică sau juridică.

Rep: Până acum nu s-a verificat aşa ceva, conturi în bănci străine ?

S.B: Nu, nu a existat temei legal în primul rând, abia în 2010, undeva în decembrie, s-a creat cadrul legal pentru a putea impozita cu 16% veniturile a căror sursă nu poate fi identificată.

Rep: La cât evaluaţi evaziunea fiscală ? Vi s-a cerut să colectaţi două miliarde euro. Două miliarde euro din cât ?

S.B: Două miliarde de euro din X. Este foarte greu de a cuantifica şi a spune cât este evaziunea fiscală astăzi. Evaziunea fiscală este foarte greu de identificat, foarte greu de definit, foarte greu de cuantificat. Nu ştiu, cred că undeva într-un procent de 25-30% din PIB, din discuţiile mai mult cu alte instituţii ale statului, pentru că noi nu avem o direcţie specializată să facă aceste calcule şi prognoze.

Rep: Şi atunci care sunt perspectivele evaziunii fiscale, când vom putea spune că două miliarde euro pot fi vărsate la buget în două luni ?

S.B: Se încasează astăzi mai mult de două miliarde euro în două luni, vorbim de contribuabilii de bună credinţă care îşi declară obligaţiile fiscale la stat, dar nu putem vorbi de faptul că începând de mâine, în următoarele două săptămâni sau două luni vom încasa o sumă X suplimentar doar din evaziune fiscală.

Rep: Şi atunci care este orizontul de timp când evaziunea fiscală va fi la un nivel modic ?

S.B: Peste tot, în toată lumea şi în toate ţările Uniunii Europene există evaziune fiscală. Nu ştiu, v-am spus, trebuie să avem o...este o etapă sau sunt mai multe etape, în primul rând restructurarea instituţiei, accesarea unor informaţii din sistemele informatice integrate şi regionalizarea instituţiei.

Rep: Domnule Blejnar, ce vă reproşaţi ?

S.B: A, nu ştiu, poate faptul că am avut de multe ori o relaţie destul de acidă şi de dură cu presa.

Rep: Dar în relaţia cu clasa politică ce vă reproşaţi ?

S.B: Eu nu fac politică şi nu am ce să îmi reproşez în legătură cu clasa politică.

Rep: Vă iubeşte PDL-ul ?

S.B: Nu ştiu, nu sunt membru al PDL.

Rep: Aţi fost sprijinit de o organizaţie PDL.

S.B: Am fost sprijinit de către organizaţia PDL Arad.

Rep: Aţi simţit un sprijin din partea PDL de-a lungul mandatului ?

S.B: Da, desigur, atât timp cât am fost menţinut în această funcţie la recomandarea PDL, este evident că a fost şi un asemenea sprijin.

Rep: Sunteţi de mult timp la conducerea ANAF. Aţi primit oferte de a lucra din mediul privat în această perioadă ?

S.B: Da, am primit oferte din mediul privat.

Rep: Companii străine sau...?

S.B: Companii străine.

Rep: De ce v-au făcut o astfel de ofertă ?

S.B: Nu ştiu, probabil că au văzut în mine un om care poate să conducă şi un departament dintr-o multinaţională după ce conduce 20 şi ceva de mii de oameni.

Rep: Pe ce post vi s-a făcut oferta ?

S.B: Nu ştiu, am tratat aceste oferte ca pe o glumă, ca pe o propunere glumeaţă la momentul respectiv. Aveam un mandat şi trebuia să-l duc mai departe.

Rep: Din partea căror companii ?

S.B: A, nu intrăm acum în detalii, nu facem reclamă aici.

Rep: Când vă vedeţi lucrând în mediul privat ?

S.B: Nu ştiu, poate că în scurt timp, poate că niciodată. Nu este o problemă pe care să mi-o pun astăzi.