Doar 11,5% din cererile foştilor proprietari au fost soluţionate prin restituire în natură

Autorităţile au dat soluţii de restituire în natură pentru doar 23.382 de cazuri din cele 202.114 cereri de recuperare a proprietăţilor preluate abuziv de comunişti, numai în cazul a 17.351 solicitări fiind vorba exclusiv de restituire în natură, adică sub 10% din total.

Pentru 5.743 de situaţii s-a aplicat restituirea în natură şi în bani, iar pentru 288 de cazuri s-a procedat la restituirea în natură şi compensare, astfel că totalul despăgubirirea în natură reprezintă 11,5% din cererile depuse.

Datele publicate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) pentru finele anului 2011 arată un eşec total al procesului de restituire, în condiţiile în care este vorba de o perioadă de szece ani de la apariţia Legii 10/2001.

Astfel, circa 122.150 de solicitări, adică mai mult de jumătate dintre cererile de restituire, au fost respinse, redistribuite sau pur şi simplu nesoluţionate.

Din această categorie cele mai multe cereri sunt încă nesoluţionate, în număr de 53.114, iar alte 23.489 au fost redirecţionate.

De asemenea, un procentaj foarte ridicat îl reprezintă cererile respinse, şi care cel mai probabil se află pe rolul instanţelor de judecată.

Întârzierea în soluţionare a fost cauzată în primul rând de lipsa oricăror sancţiuni pentru funcţionari şi autorităţi, inclusiv în cazul în care foştii proprietari au obţinut în instanţă şi despăgubiri pentru lipsa de folosinţă.

Soluţia cea mai răspândită a fost restituirea în echivalent, preferată mai ales de cei care cumpărau drepturi litigioase şi urmăreau lichidităţi immediate. Restituirea în echivalent s-a aplicat pentru 53.602 cereri de despăgubire, adică un sfert din total, ceea ce justifică într-un fel şi suma mare pe care statul a plătit-o până în prezent.

Paradoxal apare în aceste condiţii propunerea din proiectul de act normativ prin care se intenţionează eliminarea restituirii în natură, singura varianta prin care de fapt bugetul statului sau datoria publică nu sunt afectate.

Despăgubirile pentru imobilele naţionalizate vor fi plătite de stat foştilor proprietari în limita a doar 15% din valoarea reală a bunului, pe o perioadă eşalonată între 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere şi stabilit la maximum 90 zile.

Modificările sunt avansate de Guvern într-un proiect de lege, care urmează să fie lansat în dezbatere publică şi, ulterior, transmis Parlamentului.

"Despăgubirile vor fi eşalonate în tranşe egale, anual. Suma care va fi alocată pe an este de 531 milioane lei, atât îşi permite statul să aloce, s-a avut în vedere în primul rând strategia fiscal-bugetară", a declarat, la Guvern, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRM), Dorina Danielescu.

Proiectul mai prevede că vor fi eliminate măsurile reparatorii prin restituirea în natură a proprietăţii solicitate sau compensarea cu alte bunuri ori servicii sau restituirea pe alt amplasament, fiind acceptată doar plata despăgubirilor în condiţiile acestui proiect de lege.

Conform documentului, despăgubirile pentru imobile naţionalizate vor fi plătite în tranşe egale, anuale, eşalonat, pe o perioadă de 10 ani şi actualizate doar cu ultimul indice al preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică, în raport cu indicele preţurilor de consum stabilit la data emiterii titlului de plată.

Sumele prevăzute în hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile şi în titlurile de despăgubire eliberate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, emise sau, după caz, pronunţate până la data intrării în vigoare a noii legi şi neexecutate, vor fi achitate eşalonat pe o perioadă de 12 ani, tot în tranşe anuale, egale. Despăgubirile pentru cetăţenii români prejudiciaţi prin confiscarea bunurilor în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa vor fi plătite eșalonat tot pe o perioadă de 12 ani, în tranşe anuale, egale.