"Gândul": Avortul, doar cu aviz de la psiholog, potrivit unui proiect PDL

Dacă până în prezent avortul voluntar era un act consimţit între pacientă şi medicul ginecolog, deputaţii PDL Sulfina Barbu şi Marius Dugulescu, iniţiatorii proiectului, doresc ca în viitor femeile să apeleze şi la serviciile unui psiholog înainte de a face o întrerupere de sarcină. Acesta ar trebui să le consilieze în privinţa riscurilor medicale şi psihologice la care se expun în momentul în care apelează la această procedură. Apoi, psihologul trebuie să le dea femeilor care doresc să facă întrerupere de sarcină un certificat, fără de care acestea nu vor mai putea face avort, mai arată propunerea de act normativ, susţinută de 51 de deputaţi şi senatori.

Dacă această lege, publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor, va fi adoptată, întreruperea de sarcină nu se va mai putea face doar în urma unei programări la medicul ginecolog, indiferent dacă acesta lucrează în sistemul de stat sau la privat, scrie "Gândul".

Concret, înainte de a face un avort, româncele vor trebui să obţină un certificat de la un psiholog, după ce au făcut cel puţin o şedinţă de consiliere. În cadrul acesteia, femeii i se vor prezenta şi fotografii sau filme despre ceea ce presupune întreruperea de sarcină şi se va uita la ecografia embrionului pe care îl poartă în pântece. După respectiva şedinţă, femeia va trebui să aştepte cinci zile, timp în care iniţiatorii legii susţin că ea va reflecta la lucrurile discutate în timpul şedinţei de consiliere. Abia după aceea va putea să facă întreruperea de sarcină, dacă încă îşi doreşte acest lucru. Potrivit proiectului de lege, decizia de a face sau nu avort va aparţine exclusiv femeii.

Parlamentarii au motivat propunerea unei astfel de legi din cauza numărului mare de avorturi înregistrate la noi în ţară, în special în rândul femeilor tinere şi care se află la prima sarcină. Datele statistice arată că pe teritoriul României din 1958 şi 2008 s-au înregistrat 22.178.906 de întreruperi de sarcină, potrivit datelor furnizate de Asociaţia ProVita, care citează Centrul de Calcul, Statistică Sanitară şi Documentare din cadrul Ministerului Sănătăţii.

Statisticile privind avortul la noi în ţară mai arată că, după 1990, rata întreruperilor de sarcină este în scădere. În această perioadă s-au efectuat în jur de 7 milioane de întreruperi de sarcină. Cu toate acestea, România ocupă un loc fruntaş la acest capitol, cu 32 de avorturi la 100 de sarcini, se arată în materialul publicat de "Gândul".

Actuala lege a avortului prevede ca întreruperea de sarcină la cerere să se facă cel târziu în cea de-a 12 săptămână de sarcină, mai exact până la sfârşitul primului trimestru. În cazul în care gravida este minoră, pacienta va avea nevoie şi de consimţământul părintelui sau al tutorelui pentru a face recurge la acest act medical.

Mai există cazuri când se pot face întreruperi de sarcină şi atunci când sarcina este înaintată, în cazul avortului terapeutic. În astfel de situaţii medicul decide să apeleze la această metodă pentru că sarcina pune în pericol sănătatea viitoarei mame.

Sulfina Barbu, unul dintre iniţiatorii acestei legi, a declarat pentru "Gândul" că femeile trebuie să fie conştiente de tot ceea ce presupune efectuarea unei întreruperi de sarcină. "Din păcate, avortul este măsura cea mai folosită în România împotriva unei sarcini nedorite, în condiţiile în care există măsuri contraceptive mult mai sănătoase şi mult mai ieftine. De exemplu: o întrerupere de sarcină costă 200 de lei, în timp ce un sterilet 18 lei. Am decis să iniţiem un astfel de act normativ în primul rând gândindu-ne la criza demografică şi la impactul pe care acest act medical îl are asupra sănătăţii femeii", a declarat deputatul pentru "Gândul".

Deputatul PDL a mai precizat că acest act normativ va ajuta şi la informarea femeilor din mediul rural despre cum pot preveni o sarcină nedorită şi despre riscurile la care acestea se expun atunci când decid să facă avort. "Întreruperile de sarcină reprezintă un factor agravant şi probabil este una din cauzele pentru care în România incidenţa deceselor de cancer de col uterin şi de cancer mamar este atât de mare. Nimeni nu este pentru întrezicerea avorturilor. Nici vorbă. Dar, cred că înfiinţarea cabinetelor de consiliere pe întreg teritoriul ţării poate să ajute la conştientizarea riscurilor la care femeile se expun atunci când iau o astfel de decizie", a afirmat Barbu.

Consilierea "în criza de sarcină" va fi făcută de un psiholog sau de un cadru medical. Acest tip de consiliere presupune cel puţin o şedinţă, în funcţie de dorinţa gravidei, dată de la care începe să curgă perioada de gândire.

În cadrul întâlnirilor cu psihologul, femeia va fi informată despre impactul emoţional pe care întreruperea de sarcină îl are asupra psihicului, dar şi despre riscurile medicale pe care avortul le presupune, pe termen scurt şi lung, printre care se numără leziuni ale colului uterin, perforarea uterului, lezarea intestinelor sau a altor organe abdominale, infecţii, hemoragii, risc crescut de viitoare sarcini extrauterine şi chiar infertilitate.

Un alt punct al şedinţei de consiliere mai presupune ca pacientelor să li se explice cu ajutorul unor fotografii sau imagini video procedura medicală de avort. Ele vor primi informaţii despre dezvoltarea embrionului din momentul conceperii copilului şi până la naştere, cu ajutorul unui scurt material video şi "li se va sublinia faptul că încă din momentul conceperii embrionul este o fiinţă umană în sensul deplin al cuvântului, a cărei viaţă va înceta în urma procedurii medicale", mai arată actul normativ.

De asemenea, femeia va mai primi rezultatele ecografiei sub formă de fotografie sau imagini video, iar consilierii vor cerceta care sunt cauzele care au determinat-o pe aceasta să apeleze la un avort.

Înainte de a lua decizia de a întrerupe sarcina, psihologii îi vor mai oferi femeii şi alternative la avort, precum posibilitatea de încredinţare a copilului spre adopţie, darea micuţului în asistenţă maternală sau în plasament, creşe cu program săptămânal.

Marius Spânu, deputat PDL şi unul dintre susţinătorii acestei legi, a declarat pentru "Gândul" că acest act legislativ le va fi de mare ajutor femeilor. "Multe din femeile care recurg la avort nu au minimul de suport. Psihologic nu este un lucru foarte uşor. Există riscul apariţiei regretelor, aşa cum există şi riscul să nu mai poată să rămână însărcinate. Toate aceste riscuri există şi ele trebuie prezentate femeilor. Consider că această lege va ajuta la stoparea avalanşei de întreruperi de sarcină la cerere", a spus deputatul.

Deputatul Spânu a mai vorbit şi despre măsurile pe care noua lege le-ar putea include, în cazul în care medicul va accepta să facă un avort fără ca pacienta să aibă certificatul de consiliere. "Legea este abia la început. Trebuie întrunite mai multe comisii şi trebuie să parcurgă mai mulţi paşi înainte de a intra în vigoare. Unii dintre colegii mei au propus ca medicilor care vor accepta să facă un avort fără ca pacienta să aibă certificatul să li se diminueze salariul, să fie mustraţi disciplinar sau chiar să li se interzică pe o perioadă de timp determinată să mai profeseze. Deocamdată nu s-a stabilit nimic concret", ne-a menţionat Marius Spânu.

Dincolo de cei 51 de deputaţi şi senatori care susţin această lege, actul normativ este sprijinit şi de zece organizaţii nonguvernamentale, printre care se numără şi Federaţia Organizaţiilor Ortodoxe Pro-vita din România, Fundaţia Pro Vita Medica din Timişoara, Asociaţa Creştină Arsenie Boca, Centrul Noua Speranţă din Deva şi Alianţa Familiilor din România.

Preşedintele Asociaţiei Creştine Arsenie Boca, Cristian Filip, a declarat pentru "Gândul" că ţara noastră are nevoie de o astfel de lege. "România este pe primul loc în ceea ce priveşte numărul de avorturi la nivel european. Şi dacă suntem atenţi la ceea ce înseamnă avortul, aflăm că avortul este un act de crimă. Astfel, România este pe locul I la crime în Europa. Nu este nicio diferenţă dintre un copil de trei ani şi unul de o lună, două sau trei aflat în stadiul embrionar. El respiră acolo în burtica mamei. Aici este toată problema. Din păcate, nu ne dăm seama de faptul că un copil are dreptul la viaţă înainte de a se naşte. Susţinem o astfel de iniţiativă legislativă deoarece considerăm că mamele nu sunt în cunoştinţă de cauză atunci când apelează la întreruperea de sarcină. Noi ne dorim ca prin aceste măsuri femeile să conştientizeze riscurile la care se expun", a spus Cristian Filip.

Medicii ginecologi sunt de părere că adoptarea unei astfel de legi nu va duce la diminuarea numărului de avorturi şi nici la creşterea natalităţii. "Înainte de începerea procedurii de întrerupere de sarcină eu, ca medic, sunt obligat să informez pacienta despre riscurile la care se expune. Aceasta ia la cunoştinţă aceste lucruri şi mai mult semnează. Toate întreruperile de sarcină se fac cu semnătură. Tot ce va face această lege este să complice lucrurile şi va fi foarte greu de pus în practică. O femeie care este hotărâtă că vrea să facă un avort o va face, indiferent dacă va vedea imagini şocante sau dacă va sta să reflecteze asupra gestului ei timp de 5 zile", a declarat pentru "Gândul" dr. Gabriel Lemnete, medic ginecolog la Spitalul Polizu.

Specialistul a precizat că femeile care trec printr-o astfel de situaţie au nevoie de susţinere şi consiliere psihologică după efectuarea actului medical. "Majoritatea femeilor care fac avort nu o fac din propria dorinţă. Nu este o decizie proprie a ei. Are o presiune provocată de mediul în care trăieşte. Familia, soţul, mama, tata, mătuşa, dar şi societatea. Societatea care o condamnă dacă are un copil şi nu este măritată. Toată lumea o arătă cu degetul. Mai bine parlamentarii ar elimina constrângerile impuse de angajator, care îţi spune că în primul an de când te-ai angajat la ei nu trebuie să rămâi însărcinată, deoarece, în caz contrar, îţi pierzi locul de muncă", ne-a mai spus medicul.

Ginecologul Lemnete spune că, din punct de vedere tehnic, această lege va fi greu de aplicat. "O femeie îşi dă seama că este însărcinată atunci când este în săptămâna a cincea sau a şasea. Se duce la ginecolog, iar apoi la la cabinetul psihologului, unde îşi face programare. Aşteaptă câteva zile, poate chiar o săptămână, iar după ce a fost consiliată mai aşteaptă încă cinci zile. Şi uite aşa riscăm să ajungem cu sarcina într-un stadiu în care nu se mai poate practica întreruperea de sarcinii la cerere", conchide medicul.

Psihologii sunt de părere că o astfel de iniţiativă le-ar ajuta pe femeile tinere să nu se grăbească înainte de a lua o decizie care le-ar putea marca toată viaţa. "Din punctul meu de vedere, o femeie care decide să facă o întrerupere de sarcină trebuie să stea de vorbă cu un medic, un psiholog, dar şi cu un preot. Sunt trei factori de care trebuie să ţină cont înainte de a lua o astfel de iniţiativă: medicală, psihologică şi spirituală", a declarat pentru "Gândul" psihologul Melania Ciobotariu.

Specialistul completează că dincolo de riscurile medicale, avortul marchează o femeie din punct de vedere psihologic. "Este o adevărată traumă. Femeile au nevoie de consiliere psihologică atât înainte de avort, cât şi după avort. Din păcate, efectele unui astfel de gest apar pe parcurs", precizează experta.

Întrebată despre impactul pe care imaginile pe care femeia va trebui să le vadă înainte de a face o întrerupere de sarcină odată cu intrarea în viguare a acestei legi, Melania Ciobotariu a spus că nu vor şoca. "Cel mai probabil vor crea o stare de teamă asupra actului, dar nu le va speria atât de tare încât să rămână cu sechele. Cel mai probabil vor avea acelaşi impact asupra psihicului cum au avut şi imaginile de pe pachetul de ţigări. Unii s-au lăsat, dar cei mai mulţi au în continuare acest viciu", a conchis psihologul.

Potrivit actului normativ, certificatul de consiliere pentru criza de sarcină trebuie să conţină în mod obligatoriu numele şi prenumele pacientei, vârsta şi adresa acesteia, vârsta sarcinii, perioada de consiliere urmată - respectiv data primei şedinţe de consiliere, câte naşteri a mai avut în trecut, la a câta întrerupere de sarcină este, dar şi dacă a avut sau nu pierderi de sarcină în trecut.