PSD consideră că România nu are ce sărbători pe 7 aprilie, de Ziua Mondială a Sănătăţii, desfăşurată anul acesta sub sloganul "Sănătatea şi îmbătrânirea", deoarece în 2011 au murit 100.000 de bătrâni, a declarat Graţiela Drăghici, vicepreşedintele Departamentului de specialitate al PSD.
"Pentru România şi români nu sunt motive de sărbătoare, ci dimpotrivă, de îngrijorare, întrucât în anul 2011 peste 100.000 de vârstnici au ieşit din sistem, menţinând astfel cea mai mică speranţă din Europa", a afirmat Drăghici într-o conferinţă de presă.
Drăghici a menţionat că deşi 50% din locuitorii din mediul rural au probleme de acces la serviciile de sănătate, în 2011 au fost închise, fără studiu de impact, cele 67 de spitale, ajungându-se la situaţia ca doi bătrâni din Bălceşti - Vâlcea şi Băneasa - Constanţa să moară în faţa spitalelor închise. Ea a arătat că, deşi guvernanţii au promis atunci construcţia, în locul unităţilor închise, de cămine de bătrâni cu 4.500 de locuri, pentru care s-au alocat 250 milioane de lei de către Ministerul Muncii, în prezent numai în Neamţ, Alba şi Sălaj au apărut 2-3 centre noi.
Graţiela Drăghici a subliniat că vârstnicii din România sunt extrem de vulnerabili nu doar din cauza sistemului de sănătate inechitabil, ci şi a pensiilor îngheţate şi impozitate şi a creşterii permanente a preţurilor la alimente, medicamente şi întreţinere, a facturii la întreţinere.
Ea a promis că, după ce va veni la guvernare, PSD va avea grijă să promoveze o nouă legislaţie sectorială, în consultare cu actorii din sistem, să asigure bătrânilor medicamente compensate şi acces la spitalizare, dar şi să redea personalului medical demoralizat demnitatea compromisă de guvernanţii actuali.
De asemenea, în această săptămână, organizaţiile PSD au organizat, în diferite spaţii publice din ţară, puncte în care bătrânilor şi suferinzilor li s-au măsurat gratuit tensiunea arterială şi glicemia, a mai arătat Drăghici.
Un număr de 67 de spitale au fost închise la 1 aprilie 2011. Multe sunt acum centre de permanenţă, cu medici de familie, dar sunt şi situaţii în care se aşteaptă încă avizele. Câteva dintre fostele spitale sunt acum cămine de bătrâni, iar altele, puţine, au rămas funcţionale prin decizii în instanţă
La un an de la decizia Ministerului Sănătăţii de a închide zeci de spitale din ţară, care a generat proteste în rândul locuitorilor, ce s-au văzut nevoiţi să facă naveta în municipiile reşedinţă de judeţ pentru a fi consultaţi de un medic, multe dintre aceste spitale s-au transformat în centre de permanenţă unde există medici de familie. Sunt şi oraşe unde vechile spitale sunt cu lacătul pe uşă, iar autorităţile le ţin în "conservare" suportând costurile aferente în aşteptarea unor avize pentru a le transforma în centre de permanenţă sau cămine de bătrâni. Există şi câteva cazuri în care spitalele au devenit substaţii de Ambulanţă dar şi situaţii în care unităţile medicale care ar fi trebuit închise sunt încă funcţionale. Astfel de situaţii sunt la Codlea (Braşov) sau la Comăneşti (Bacău), unde autorităţile au obţinut câştig de cauză în instanţă. În orice caz, intenţia Ministerului Sănătăţii de a transforma multe dintre spitalele închise în centre pentru bătrâni nu s-a materializat.