Peste jumătate dintre copiii şi tinerii aflaţi, cu măsură de plasament, în îngrijire rezidenţială trăiesc în centre clasice şi modulate, deşi serviciile alternative par a fi preponderente, rezultă dintr-un raport prezentat miercuri de organizaţia neguvernamentală Hope and Homes for Children România.
"Dintr-un număr total de 1.205 de servicii de tip rezidenţial, 184 sunt raportate, de către cele 45 de direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC) auditate, ca fiind centre de plasament de tip vechi sau modulate. Cu toate acestea, 52 la sută dintre copiii şi tinerii aflaţi cu măsură de plasament în îngrijire rezidenţială trăiesc în centrele de plasament clasice şi modulate. Din cele 184 de centre de plasament raportate ca existente de 45 de direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, 132 adăpostesc copii şi tineri cu dizabilităţi. Acest aspect indică faptul că închiderea centrelor de plasament pentru copii şi tineri cu dizabilităţi reprezintă încă o provocare", se arată în raportul Auditul Serviciilor Sociale pentru Copii din România, lansat de Hope and Homes for Children (HHC).
Iniţiatorii precizează că, la data auditului, în trei judeţe din ţară (Brăila, Giurgiu şi Teleorman) nu existau centre de plasament clasice sau modulate. La polul opus se află judeţul Iaşi, cu 12 centre de plasament de acest fel.
"Din cele 184 de centre de plasament raportate, 11 găzduiesc 100 sau mai mult de 100 de copii şi tineri. O medie de 11,9 copii şi tineri locuiesc în cele 422 de case de tip familial. Sunt situaţii în care unele direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia copilului preferă să raporteze către Direcţia Generală Protecţia Copilului (DGPC) casele de tip familial ca fiind centre de plasament, standardele de cost şi de personal fiind mai generoase pentru centrele de plasament, decât pentru casele de tip familial", se mai arată în raport.
Judeţul cu cei mai mulţi copii aflaţi în centre de plasament este Iaşi (1.278 copii), urmat de Braşov (454), Buzău (451) şi Prahova (415).
"Iaşi este şi unul dintre judeţele în care există un număr impresionant de copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate", se mai arată în raport.
Cei mai puţini copii instituţionalizaţi în centre de plasament sunt în judeţele Dâmboviţa (21), Maramureş (30), Vrancea (34) şi Alba (39).
În ceea ce priveşte distribuţia pe regiunile de dezvoltare, în Nord-Est şi Centru sunt cele mai multe centre de plasament clasice, câte 27. Regiunea Nord-Est adăposteşte în aceste centre 2.541 de copii, dublu comparativ cu regiunea Centru (1.234 de copii).
"Deşi, conform prevederilor legale, se interzice instituţionalizarea în centre de plasament a copiilor sub doi ani care nu suferă de un hadicap sever, au fost declaraţi instituţionalizaţi 18 copii tipici. De asemenea, trăiesc în centre de plasament 109 copii cu dizabilităţi care au vârsta sub doi ani. A crescut numărul copiilor care intră în centrele de plasament din familii naturale şi extinse. De remarcat faptul că 20 la sută dintre copii ajung în centrele de plasament venind din asistenţă maternală", se mai arată în raport.
Raportul HHC România a fost realizat pe baza informaţiilor din 2010 şi prima jumătate a lui 2011.