Neîncrederea în sistemul sanitar generează un comportament pasiv al populaţiei în privinţa sănătăţii

"Pentru recâştigarea încrederii este nevoie de servicii de calitate, care înseamnă condiţii de spitalizare mai bune, timp de aşteptare redus, consolidarea relaţie medic-pacient şi acces la tratament medical de ultimă generaţie", a afirmat Coman, la Mediafax talks about Health Reform.

Ea a adăugat că, potrivit unui studiu intern al companiei din noiembrie 2011, ar trebui introdus un sistem simplu de plată a serviciilor medicale, respectiv decontarea directă între furnizorii de servicii, precum şi asigurarea transparenţei, prin accesul la informaţii clare şi complete cu privire la serviciile acoperite de asigurările sociale.

Coman a adăugat că românii au cheltuit, în 2010, circa 10 milioane de euro pe asigurări voluntare de sănătate, la care se adaugă 70 milioane de euro din abonamente pentru servicii medicale furnizate de clinici şi spitale private.

"În plus, românii mai cheltuiesc 230 milioane de euro pentru a avea acces la servicii medicale în sectorul privat. Cifrele sunt modeste în raport cu situaţia din alte state din zonă", a spus reprezentantul ING.

Potrivit datelor statistice OECD prezentate de Coman, gradul de penetrare a asigurărilor private în România este extrem de redus, piaţa locală ocupând locul 30 din 31 în clasamenul european al sistemelor de sănatate

"Calitatea sistemelor medicale nu este determinată singular de gradul de penetrare al asigurărilor private, dar asigurările private pot contribui la îmbunătăţirea eficienţei sistemului de sănătate", a spus Coman.

În opinia şefului ING Asigurări, eficientizarea sistemului de sănătate se poate realiza printr-o implicare pe termen lung a asigurătorilor, care vor prelua riscurile şi vor imobiliza capital pentru a garanta solvabilitatea financiară şi siguranţa clientului.

"Implicarea asigurătorilor implică şi o serie de riscuri. În primul rând, cheltuielile sunt dificil de estimat din cauza lipsei statisticilor şi a unui sistem transparent de taxare şi control, şi în continuă schimbare dată fiind apariţia tratamentelor, medicamentelor şi aparatelor medicale noi. De asemenea, veniturile sunt supuse riscului de colectare", a spus Coman.

De asemenea, asigurătorii pot avea supriza ca rezultatul financiar pe care îl vor obţine să nu se încadreze în estimările iniţiale.

"Eventualele pierderi vor fi finanţate din capitaluri proprii de către furnizorii de asigurări, care vor trebui să ţină imobilizat un capital important pentru a putea garanta solvabilitatea financiară şi siguranta clientului. Din estimările noastre, acest capital va fi de 2-3% din primele încasate", a spus Coman.

Reprezentantul ING a arătat că, pe termen scurt, procesul de reformarea a sistemului public de sănătate ar trebui să includă definirea pachetului de servicii medicale de baza şi implementarea sistemului de coplată.

"De asemenea, ar trebui acordate deductibilităţi fiscale pentru asigurările voluntare de sănătate pentru angajat şi angajator, iar sistemul public de sănătate ar trebui să accpte decontarea directă cu asigurătorii privaţi. Măsurile vor crea premizele dezvoltărea pieţei asigurărilor complementare şi suplimentare", a arătat Coman.

Ea adăugat că pe termen mediu şi lung, în funcţie de eficienţa şi serviciile oferite de sistemul de asigurări de sănătate private, poate deveni oportună o discuţie despre un model în care administrarea pachetului de bază să se realizeze atât în sectorul public, cât şi în cel privat în funcţie de anumite reguli şi opţiunea asiguraţilor.