Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoMinistrul Mediului, Borbely Laszlo, declară că nu va da niciun acord de mediu pentru vreo companie petrolieră care va dori să exploateze gazele de şist decât dacă va fi în totalitate convins că nu dăunează mediului, adăugând că deocamdată nu are această convingere.
Întrebat joi, într-o conferinţă de presă la Oradea, în ce stadiu sunt exploatările de gaze de şist, întrucât Agenţia Naţională de Resurse Minerale a eliberat acorduri petroliere de explorare şi exploatare a acestor gaze inclusiv în judeţul Bihor, ministrul Mediului, Borbely Laszlo, a răspuns că nu a dat nicio aprobare în acest sens, transmite corespondentul MEDIAFAX.
"Eu n-am dat aprobare pentru niciun fel de începere de lucrări. Ministerul Mediului nu are niciun document prin care cineva să spună că vrea să pornească vreo lucrare pe gaze de şist", a declarat Borbely, susţinând că, deocamdată, în România, nicio companie petrolieră nu poate începe să folosească fracţionarea hidraulică pentru a capta gazele de şist.
Potrivit ministrului, în momentul în care companiile vor dori să înceapă lucrările efective, vor avea nevoie de un acord de mediu.
"Atunci pornim studiul de impact, adunăm studii şi facem cercetare", a afirmat ministrul, adăugând că, deşi există ţări europene care extrag aceste gaze de şist şi că SUA îşi asigură 48% din consum prin aceste gaze, el nu va da niciun acord dacă nu este în totalitate convins că tehnica nu dăunează mediului.
"Personal, am mari reţineri (faţă de extragerea gazelor de şist - n.r.), pentru că se face o fracţionare hidraulică, înseamnă o cantitate foarte mare de apă care se pompează. Şi are unele urmări care ţin de activitatea seismică”, a declarat Borbely.
Directorul pentru România al companiei Chevron, Thomas Holst, anunţa, la sfârşitul anului trecut, la Bucureşti, că gigantul petrolier american va începe în 2012 forajul în România, în căutarea de gaze neconvenţionale.
În România, Chevron deţine un perimetru de explorare a gazelor la Bârlad.
Preşedintele Agenţiei Naţionale pntru Resurse Minerale, Alexandru Pătruţi, spunea şi el la acea dată că rezervele sigure de gaze naturale ale României, estimate să acopere consumul pentru încă 15 ani, ar putea fi completate cu depozite de gaze neconvenţionale.
Chevron a avut însă probleme cu operaţiunile din Bulgaria. La jumătatea lunii ianuarie, guvernul bulgar a anunţat că a anulat licenţa Chevron de explorare a zăcămintelor gazelor de şist şi că pregăteşte o lege pentru interzicerea totală a acestui tip de foraje, din cauza temerilor legate de impactul asupra mediului.
Executivul de la Sofia a decis că Chevron poate efectua prospecţiuni pentru petrol şi gaze în nord-estul Bulgariei, dar numai prin folosirea unor tehnici convenţionale de forare, şi nu a fracturării hidraulice, care constă în injectarea de apă amestecată cu nisip şi chimicale la mare presiune în formaţiunile de şist şi care, potrivit ecologiştilor, distruge pânza freatică.
Guvernul a aprobat acordurile petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare încheiate între ANRM şi Chevron, al doilea mare grup petrolier din SUA, pentru perimetrele Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti, avizul fiind emis după întâlnirea premierului Ungureanu cu grupul american.
Executivul a decis totodată ca aceste trei acorduri să intre în vigoare miercuri, 28 martie.
Anexa care conţine principalele prevederi ale celor trei acorduri încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi Chevron a fost clasificată.
