FSANP: Condiţiile de muncă din penitenciare sunt mai dificile decât condiţiile de detenţie

Reprezentanţii Ministerului Justiţiei i-au prezentat, sâmbătă, vicepreşedintelui Curţii Europene a Drepturilor Omului, Josep Casadevall, măsurile luate de instituţie pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, dar şi a condiţiilor de muncă a personalului din penitenciare.

Sindicaliştii din FSANP susţin însă că în penitenciare condiţiile de muncă s-au înrăutăţit constant în ultimii patru ani, în lipsa unui plan coerent de investiţii în această direcţie.

"Şi nu întotdeauna pretextul a fost criza. Condiţiile de muncă pentru angajaţii din penitenciarele româneşti sunt de regulă mai dificile decât condiţiile de detenţie pentru deţinuţi", se arată într-un comunicat de presă al FSANP transmis, duminică, agenţiei MEDIAFAX.

Sindicaliştii precizează că, în ultimii patru ani, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) nu a avut niciun proiect de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă, deşi este cunoscută precaritatea acestora.

În acest context, FSANP spune că va informa direct Curtea Europeană a Drepturilor Omului despre situaţia reală a măsurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor de muncă pentru personalul din penitenciare din perioada 1 decembrie 2007 - 1 decembrie 2011 şi, ulterior, va informa periodic CEDO despre progresele înregistrate.

"Condiţiile de muncă actuale pun în pericol siguranţa şi sănătatea personalului, iar violenţa şi criminalitatea intra-penitenciară se află pe un trend ascendent ca volum şi gravitate, în acelaşi ritm cu afecţiunile şi riscurile profesionale. Arhitectura nepotrivită a penitenciarelor, amenajările uzate fizic, moral şi de imaginaţia deţinuţilor, dotările la nivelul anilor '70 şi logistica improprie încă mai sunt o realitate şi un factor care se traduce în condiţii de lucru foarte proaste pentru personalul din penitenciare. Personalul a primit ultima dată uniformă de serviciu în anul 2006. De atunci au trecut şase ani, iar angajaţii penitenciarelor fac reintegrare socială fiind ei înşişi marginalizaţi", susţin sindicaliştii.

Totodată, potrivit sindicaliştilor, Acordul Colectiv semnat de către MJ şi ANP în anul 2009 cu organizaţiile sindicale, care prevede că 15 la sută din bugetul anual al ANP vor fi folosiţi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, nu a fost respectat.

"ANP încalcă flagrant Regulile europene pentru penitenciare în ceea ce priveşte personalul de penitenciare şi condiţiile de muncă pentru acesta precum şi legislaţia naţională şi internaţională în materie de sănătatea şi securitatea muncii. Abia recent, în ianuarie 2012, angajatorul, ANP, a acceptat - deocamdată declarativ şi cu certitudine condiţionat de disponibilitatea fondurilor - includerea unor obiective de investiţii care să aibă drept finalitate îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru personalul din penitenciare", se mai arată în comunicat.

Reprezentanţii sindicaliştilor salută faptul că, în ianuarie 2012, ministrul Justiţiei a acceptat ca îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru angajaţii sistemului penitenciar să fie o prioritate strategică, menţionând că este o reuşită obţinută după ani de zile de presiuni sindicale în acest sens.

"Apreciem şi recenta schimbare de atitudine în relaţia cu organizaţiile sindicale. Cele câteva luni de colaborare ce au urmat schimbării fostului subsecretar de stat, Radu Ragea, demonstrează că o relaţie funcţională între angajator şi reprezentanţii salariaţilor poate şi trebuie să existe şi că acest parteneriat este esenţial pentru buna funcţionare a sistemului penitenciar", mai precizează reprezentanţii FSANP.

Subsecretarul de stat Petronel Dobrică s-a întâlnit, sâmbătă, la sediul Ministerului Justiţiei, cu vicepreşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului, Josep Casadevall, şi cu grefierul Secţiei a III-a, Santiago Quesada.

În cadrul întâlnirii, vicepreşedintele CEDO a apreciat măsurile luate de Ministerul Justiţiei în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie, dar şi a condiţiilor de muncă a personalului din penitenciar. "Aceste măsuri sunt incidente în problema cauzelor aflate pe rolul Curţii Europene", se arată într-un comunicat de presă al MJ.

Subsecretarul de stat a arătat că una dintre cele mai importante măsuri de ordin legislativ pe care Ministerul Justiţiei le-a luat a fost punerea în dezbatere publică a proiectului de lege privind crearea, în cadrul instituţiei Avocatului Poporului, a unui mecanism naţional de prevenire a torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenţie.