Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoInstituţiile care derulează licitaţii vor fi obligate să încheie contractul în maximum o săptămână după termenul de aşteptare, fără să mai poată tergiversa mai multe luni finalizarea unor licitaţii "cu rezultat nescontat", aşteptând ca firma câştigătoare să îşi retragă oferta, afirmă surse oficiale.
Astfel de situaţii sunt sesizate şi în cazul contractelor finanţate de UE, iar noua regulă este introdusă prin hotărâre de guvern, cu intenţia de a creşte gradul de absorbţie a fondurilor comunitare, au declarat agenţiei MEDIAFAX sursele citate.
"În prezent, există unele cazuri în care încheierea unui contract de achiziţie publică ce a fost licitat este amânată cu mai multe luni. Întârzierea este motivată de proceduri birocratice şi lipsa unor avize, dar există şi suspiciunea că prin astfel de amânări se evită finalizarea unei licitaţii la care nu a ieşit «cine trebuie» şi se aşteaptă ca firma câştigătoare să îşi retragă oferta", susţin sursele.
Actul normativ care introduce noile reguli a fost aprobat în şedinţa specială de vineri a Guvernului privind absorbţia fondurilor comunitare, la propunerea Autorităţii pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP). Documentul prevede că orice autoritate contractantă nu va mai putea întârzia încheierea unui contract de achiziţie publică sau a acordului-cadru cu mai mult de şapte zile calendaristice de la expirarea termenelor legale de aşteptare după finalizarea licitaţiei.
Legislaţia în vigoare stabileşte că toate contractele de achiziţie publică pot fi încheiate numai după împlinirea unor termene de aşteptare care variază în funcţie de valoarea contractului licitat, respectiv de 11 zile de la data transmiterii comunicării privind rezultatul licitaţiei în cazul în care valoarea este mai mare decât echivalentul în lei a 125.000 euro pentru contractele de furnizare şi de servicii şi 4,8 milioane euro pentru contractele de lucrări şi de 6 zile de la data transmiterii comunicării dacă valoarea este egală sau mai mică decât aceste praguri.
Termenul de şapte zile nu va fi aplicat în situaţiile în care licitaţia trebuie anulată pentru că au fost depuse numai oferte inacceptabile şi/sau neconforme.
"Actul normativ urmărește luarea unor măsuri de sancţionare a autorităţilor contractante care tergiversează adoptarea unor decizii de finalizare a procedurilor de atribuire, în special întârzie încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru cu mai mult de 7 zile calendaristice de la expirarea termenelor de aşteptare. Trebuie adoptate măsuri urgente pentru perfecţionarea sistemului achiziţiilor publice, în caz contrar existând riscul diminuării gradului de cheltuire a fondurilor publice alocate, inclusiv a fondurilor comunitare, consecinţa cea mai gravă în acest caz reprezentând-o amânarea/întârzierea implementării unor proiecte de investiţii majore, cu impact social şi economic la nivel naţional sau local", se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.
Guvernul se aşteaptă de altfel ca efectul principal al noilor reguli să fie creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, prin eficientizarea procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică.
Actul normativ mai prevede că autoritatea contractantă nu are dreptul să adopte nicio măsură cu scopul de a crea "circumstanţe artificiale" de anulare a procedurii şi că ofertantul care sesizează încălcarea acestor condiţii şi se consideră "lezat" de un astfel de comportament are dreptul de a sesiza ANRMAP şi/sau de a solicita despăgubiri prin acţiune în justiţie.
În acelaşi timp, autoritatea contractantă va fi obligată să transmită ANRMAP, prin mijloace electronice, în cel mult 48 ore, o notificare cu privire la contractul/acordul-cadru încheiat.
Noile reguli vor intra în vigoare în termen de 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial.
"Această modificare era obligatorie pentru transparentizarea reală a acestui proces, şi mă refer la momentul încheierii contractului de achiziţie publică, pentru că se poate finaliza o astfel de procedură, dar autoritatea publică, din motive imputabile acesteia, să nu încheie contractul. Un al doilea motiv este evitarea întârzierilor în implementarea proiectelor majore, indiferent de sursa de finanţare, dar cu precădere având ca sursă de finanţare fonduri europene. Vom monitoriza îndeaproape, împreună cu observatorii UCVAP (Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice-n.r.), acest proces de încheiere în termenul prevăzut de lege a contractelor de achiziţie publică", a declarat, la Guvern, preşedintele Autorităţii pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Cristina Trăilă.
Ea a precizat că pentru nerespectarea acestor reguli vor fi aplicate amenzi în cuantum de până la 40.000 lei, prevăzute de legislaţia în vigoare.
Comisarul UE pentru Politică Regională, Johannes Hahn, a venit, luni, la Bucureşti şi a atenţionat că România trebuie să atragă fonduri europene de circa 30 milioane euro săptămânal până la finalul acestui an, pentru a beneficia în perioada 2014-2020 de acelaşi nivel al fondurilor structurale.
Comisarul UE a arătat, totodată, că România nu a depăşit pericolul de a-i fi suspendate plăţile din fondurile europene, dar că deocamdată se află în calendarul de măsuri convenit pentru remedierea deficienţelor constatate.
Pentru acest an, Guvernul şi-a propus să atragă fonduri europene de aproximativ şase miliarde euro.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat recent, la emisiunea "După 20 de ani" de la PRO TV, că nu exclude o eventuală candidatură la următoarele alegeri prezidenţiale a premierului Mihai Răzvan Ungureanu, cu susţinerea PDL, însă acesta trebuie mai întâi să reuşească la conducerea Guvernului, şi a subliniat că principalul criteriu de care va depinde reuşita ca premier a lui Ungureanu este absorţia în acest an a celor şase miliarde de euro de la Uniunea Europeană.
În urmă cu o săptămână, premierul i-a atenţionat pe miniştri şi şefii de autorităţi de management că îi consideră responsabili pentru absorbţia în acest an a celor şase miliarde euro din fondurile europene.
